Un militar de 44 de ani din Botoşani, este cea mai nouă revelaţie în mediul artistic din zona Moldovei, în care a intrat recent, uimind critica de specialitate cu sculpturile sale în lemn.Valentin Barbălată este plutonier-major la o unitate militară din municipiul Botoşani. Este un subofiţer de 44 de ani, conştiincios, prezent mereu la apel cu o ţinută impecabilă. Ca militar, respectă regulile şi lucrează cu soldaţii în spiritul ordinii şi disciplinei cazone.
Când iese din unitate şi ajunge pe meleagurile natale, plutonierul major Barbălată Valentin se metamorfozează. Leapădă uniforma şi purtarea militărească, trăsăturile feţei se destind şi se pierde în visare. Îşi leagă baticul în jurul capului şi pleacă să hălăduiască prin pădurile din jurul orăşelului Bucecea, localitatea de baştină aflată la 22 de kilometri de municipiul Botoşani. În liniştea pădurii, plutonierul major Barbălată devine artistul Valentin care-şi recreează legătura cu natura şi cu lemnul. În spatele rigidităţii cazone, al uniformei şi al vocii care dă ordine se ascunde un spirit mistic de artist, cu viziuni, revelaţii şi un talent remarcabil în arta prelucrării lemnului.
„A pătruns în spaţiul plastic botoşănean relativ recent. Lucrările de sculptură marca Barbălată transpun faţetele personalităţii artistului trecute prin filtrul lecţiilor de istoria artei, trimiţându-ne în lumea spirituală. De remarcat este seria crucifixelor lucrate în lemn de diferite esenţe, dar şi lucrările din os, care ne duc cu gândul la statuetele de Tanagra“, îl descrie Liviu Şoptelea, unul dintre cei mai importanţi artişti plastici din Botoşani.Debut oficial la 33 de ani Criticii spun că jonglează cu diferite stiluri, fără să alunce în kitsch, mergând de la abordări ale artei naive, la artă modernă şi sculptură clasică în lemn. A născocit simboluri, metafore, dansuri, portrete, natură moartă, toate în lemn. Pentru un artist care a ieşit târziu „în lume“, adică după vârsta de 33 de ani, Valentin Barbălată urcă încet, dar sigur, pe scara notorietăţii. În zece ani i-au fost organizate cinci expoziţii în zona Moldovei.
„Am avut expoziţii la Muzeul Judeţean de Istorie din Botoşani, la Galeriile de Artă, la Unitatea militară din Botoşani, unde activez, şi penultima a fost la Iaşi, la «Casa Cărţii»“, contabilizează plutonierul-major. Şi ar mai fi avut multe, dar deplasările sunt scumpe.
„Este greu să faci acum o expoziţie, este costisitor. Feedback-ul a fost, în schimb, îmbucurător. Erau foarte mulţi oameni care mă întrebau «Cum vezi metaforele pe care le sculptezi în lemn? De unde viziunea aceasta?». Au fost şi oameni interesaţi să-mi cumpere lucrările“, spune cu mândrie militarul sculptor. Printre piesele de rezistenţă ale expoziţiilor sale se numără „Pescăruşul rănit“, „Puşcăria nebunilor“ şi dansurile ori îngemănările de trupuri surprinse de sculptor în lemn. A fost descoperit de un coleg de-al său, Eugen Pânzaru.
„Mi-a văzut lucrările, i-au plăcut şi a spus că aş putea expune la muzeu. Aveam 33 de ani“, explică Barbălată.A fost ajutat şi de şefii unităţii militare la care lucrează. Una dintre expoziţii a fost organizată chiar la garnizoană, cu ocazia zilei porţilor deschise. Talentul militarului i-a impresionat pe pictorii din Botoşani, cu atât mai mult cu cât Valentin Barbălată este autodidact.
„Doar de la Dumnezeu vine talentul, nu am făcut nicio şcoală, am simţit doar că trebuie să iau dalta în mână şi să cioplesc. Nu mi-a arătat nimeni. Abia după ce a apărut internetul am apucat să caut şi eu să văd ce înseamnă sculptură, curente artistice“, istoriseşte militarul.
A avut „pornirea“ către lemn datorită tatălui său, care este tâmplar.
„Tata nu poate să se despartă de lemn sub nicio formă. El lucrează cu geamuri, uşi, nu face sculptură. Spune că niciodată nu ar putea face ce fac eu. La început, zicea că n-am să am ce face cu lucrările acestea, acuma îi plac şi le apreciază“, adaugă sculptorul.
Sursa: Adevărul
