Construcțiile realizate în timp ce Nicolae Ceaușescu se afla la cârma statului român și continuă să dăinuie în foarte multe orașe ale țării. Câteva dintre acestea au ajuns faimoase la nivel mondial datorită ingineriei, dar și mărimii acestora. Liderii comuniști se întreceau în construcții pe vremea când epoca era în floare, dar și din necesitatea de a moderniza România. Astfel, au luat naștere construcții colosale, cunoscute la nivel mondial. O țară preponderent agrară, noile concepte împrumutate de la sovietici și industrializarea au reușit să pună România pe harta lumii din punct de vedere al construcțiilor, potrivit playtech.ro.
Industrializarea masivă a determinat nașterea unor mega-structuri care au ajuns faimoase în întreaga lume, trei dintre acestea fiind în topurile europene dar și cele mondiale.
Dintre cele mai mari proiecte se numără și barajul de la Stânca Costești din județul Botoșani. Barajul se regăsește pe râul Prut și a luat ființă pentru a preveni inundațiile, precum și pentru a produce curent electric. Colaborarea dintre România și URSS au dat startul construcției în anul 1971, iar lucrările au fost finalizate șase ani mai târziu. Costul barajului a fost nu mai puțin de 60 de tone de aur.
Conacul cu 29 de încăperi din județul Botoșani, care a aparținut unui mare logofăt
Puțini știu de existența în județul Botoșani a unui conac, cu 29 de încăperi, care a aparținut unui mare logofăt. Este vorba despre conacul Theodor Balș din Darabani, care azi folosește drept bibliotecă și muzeu, ce deține o impresionantă colecție de istorie și etnografie a regiunii.
Potrivit muzeulnordului.ro, în 1834, marele logofăt Theodor Balș, hatman al Moldovei, inaugurează la Darabani un conac cu 29 de încăperi, să-i fie reședință pe timpul vizitelor sale la moșia din Nord. Cu ani înainte, Balș decisese să întemeieze pe moșia sa de la Darabani un târg în toată regula, iar acum își pregătea cele trebuincioase: își ridică un conac unde avea să locuiască, obține hrisovul domnesc de întemeiere a târgului (21 iunie 1837), clădește o Biserică (Sf. Nicolae, 1840) și o școală (prima sătească de stat din Moldova, 1841) și promovează „Învoiala”, o înțelegere prin care îi atrage la Darabani pe comercianții evrei, care aveau să marcheze mai târziu, destinul așezării.
Construcția „castelului” avea să dureze 10 ani, din 1824 până în 1834. Cele 29 de încăperi, organizate pe două etaje, erau gândite să îi primească nu numai pe Bălșești și pe servitorii lor, ci și pe oaspeții boierești care poposeau uneori la Darabani.
Conacul era și locul de unde Balș împărțea dreptatea pentru dărăbăneni. Relatările vremii spun că, atunci când boierul venea la Darabani de la Iași, în trăsura lui trasă de patru cai cu hamuri de argint, sătenii își scoteau cușmele și se așezau în genunchi în fața „generalului”, povestindu-și fiecare pricinele. Balș îi asculta pe toți, fără să coboare din caleașcă, apoi îi chema la „castel” pentru a-i pune față-n față cu învinovățiții.
În anii următori, Conacul devine sediu al Judecătoriei, iar în 1926, odată cu achiziționarea de către Statul Român a încăpătoarei clădiri, înăuntru se instalează și Primăria, Poliția și chiar, pentru o scurtă vreme, un mic muzeu al orașului. În spatele conacului, acareturile adăposteau unelte, recolte și animale aflate în proprietatea Statului.
În anii comunismului, Primăria se mută în partea nouă a orașului, iar Conacul devine internat de fete, apoi sediu al Bibliotecii Orășenești și al Clubului Copiilor.
În prezent parterul găzduiește în continuare Biblioteca Orășenească, rafturile căreia aliniază o zestre de peste 40.000 de volume, în timp ce la etaj a fost inagurat, în 2014, Muzeul Nordului, cu o impresionantă colecție de istorie și etnografie a regiunii.
Astfel, Colecţia de Istorie a Nordului conţine obiecte de arheologie, documente, numismatică şi fotografie veche din regiunea Nordului, obiecte vechi bisericești, etc…. Muzeul include şi colecţia „Perioada comunistă”, unde sunt expuse cărţi comuniste, steaguri de la defilări şi manifestări, fotografii, documente şi decorații, precum şi un titlu de proprietate din 1945, printre ultimele emise de comunişti înainte de naţionalizare.
Foto: muzeulnordului.ro
