Considerat cel mai mare compozitor român al tuturor timpurilor, George Enescu este una dintre personalitățile care au așezat România pe harta culturală a istoriei moderne. Pe 19 august se împlinesc 145 de ani de la nașterea sa.
George Enescu s-a născut în 1881, la Liveni, lângă Dorohoi, într-o familie foarte credincioasă, de preoți ortodocși și oameni cu spirit antreprenorial, o familie de autodidacți, cu înclinații culturale și dragoste pentru muzică. În cartea pe care a lăsat-o în urma sa, în care-și povestește memoriile, George Enescu își amintește de el ca de un copil atipic, căruia nu îi plăceau jocurile, dar îi plăcea învățătura.
La doar patru ani, știa să citească, să scrie, să adune și să scadă. Mai mult, începuse să învețe și vioara. La cinci ani, a participat la primul său concert, iar apoi a început studiile de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella.
La doar 12 ani a devenit celebru datorită concertelor sale din Viena, în care interpreta compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy. Pe data de 6 februarie 1898 a avut loc debutul său în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română. În același an, a început să predea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară. De asemenea, marele artist şi-a asumat rolul de ambasador al muzicii atât în ţară, cât şi în lume şi a contribuit la recunoaşterea internaţională a compozitorilor, dirijorilor şi interpreţilor din România.
Iată câteva lucruri mai puțin știute despre marele compozitor:
1. A fost un copil minune autodidact
Înainte de a împlini 4 ani, Enescu încerca deja să reproducă la vioară sunetele din natură (precum bârâitul bunicii sau foșnetul frunzelor). A primit prima vioară adevărată la vârsta de 4 ani și jumătate, iar la numai 5 ani a compus prima sa lucrare oficială, numită „Țara Românească”.
2. A intrat la Conservatorul din Viena la doar 7 ani
Deși regulamentul instituției interzicea strict înscrierea copiilor sub 14 ani, talentul său i-a uimit atât de mult pe profesori încât au făcut o excepție istorică. A absolvit studiile de la Viena la vârsta de 12 ani, câștigând cea mai înaltă distincție a universității.
3. Avea o memorie muzicală absolut fenomenală
Enescu putea reproduce din memorie partituri monumentale de operă sau simfonii întregi după o singură lectură vizuală. Prietenul său, violoncelistul Pablo Casals, l-a descris ca fiind „cel mai uimitor mecanism muzical de la Mozart încoace”.
4. A predat gratuit marilor violoniști ai lumii
Deși era o celebritate mondială, Enescu nu cerea niciodată bani studenților săi talentați de la Paris sau Siena. Printre cei mai faimoși elevi ai săi s-au numărat Yehudi Menuhin, Ida Haendel și Christian Ferras. Menuhin a declarat adesea că Enescu a fost „absolutul” vieții sale.
5. A trăit o poveste de dragoste obsesivă și dramatică
Iubirea vieții sale a fost Maruca Cantacuzino, o prințesă extrem de excentrică și măritată. Enescu a iubit-o orbește timp de decenii, acceptând toane greu de imaginat. Când Maruca a fost părăsită de un alt amant (filozoful Nae Ionescu) și și-a turnat acid pe față într-o criză de depresie, Enescu și-a anulat toate concertele din străinătate pentru a o îngriji. S-au căsătorit târziu, în 1937.
6. Cânta la fel de genial și la pian
Deși lumea îl cunoaște ca un violonist legendar și compozitor, Enescu stăpânea pianul la nivel de mare virtuoz. Atunci când repeta cu alți muzicieni, prefera adesea să lase vioara deoparte și să interpreteze direct la pian partiturile complexe de orchestră.
7. A concertat pe front și în spitalele de campanie
În timpul Primului Război Mondial, Enescu a refuzat să părăsească România. A mers pe linia frontului din Moldova și în spitalele pline de răniți din Iași, transportându-și vioara în rucsac, pentru a le alina suferința soldaților prin muzică. Toate câștigurile din acea perioadă le-a donat Crucii Roșii.
8. A murit în exil și sărăcie la Paris
După instalarea regimului comunist în România, Enescu a părăsit definitiv țara în 1946, în semn de protest. Comuniștii i-au confiscat bunurile, iar ultimii săi ani de viață la Paris au fost marcați de probleme financiare severe și de o paralizie parțială cauzată de un atac cerebral. A murit în noaptea de 3 spre 4 mai 1955, într-un apartament de hotel, fiind înmormântat în faimosul cimitir Père-Lachaise.
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
Fenomenalul nostru Enescu ! Spectacolul din seara zilei de 20 august a.c. a avut loc sub titlul ,, Festivalul instituțiilor de cultură”, dar eu cred cu tărie că a marcat și 145 de ani de la nașterea sa. A fost un spectacol de zile mari, cu participarea vocilor de aur ale României la ora actuală. Ce păcat că sistemul de sonorizare a distorsionat în multe momente calitatea spectacolului. Publicul, numeros și interesat de muzica bună, ne-a făcut să credem că botoșănenii adoră muzica clasică, în special opera și opereta. Unii spectatori, cei drept puțini la număr, au venit la spectacol în tricouri și chiloți, cu traista în gât și cu câte un sac în spate. Probabil au ,,aterizat” în Centrul vechi direct de la cosit sau de la prășit. Au existat și grupări de adolescenți care au venit la promenadă, fiind vizibil dezinteresul pentru acest concert excepțional.