Doi soți din Botoșani au pus bazele restaurării Cazinoului din Vatra Dornei. Motivul pentru care botoșăneanca a refuzat să participe la inaugurare

Cazinoul din Vatra Dornei a fost restaurat și cu ajutorul unei avocate din Botoșani și a soțului ei. Acesta a fost inaugurat și sfințit, marți, de Ziua Bucovinei. Proiectul a fost început de avocata Doina Berescu și soțul ei Iulian, care a decedat între timp. Cei doi botoșăneni au demarat proiectul de restaurare, dar Doina Berescu a refuzat să participe la inaugurare.

Nu voi participa la inaugurare pentru ca este un eveniment confiscat politic. Voi merge mai târziu,în tihnă, sa revăd frumusețea acestei minunate clădiri.Cei care au pus în mișcare acest proiect numai sunt astăzi printre noi:Iulian Berescu si Inalt Preasfinția Sa Pimen-Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. O fac în memoria lor”, a precizat, pe pagina de Facebook, Doina Berescu.

Potrivit acesteia, decizia de a se apuca de acest complex proiect a fost determinata de dorinta de a aduce recunostintă localitatii si comunitatii locale unde au dezvoltat componenta principala a afacerii cu produse petroliere-depozitul de carburanti Argestru. Publicarea ghidurilor de finanțare a monumentelor istorice clasa A a impus condiția ca accesul la finanțare sa se facă de proprietarul clădirii și nu de locatar.

„Condiția impusa de accesare a finanțării avea în vedere calitatea de proprietar al cladirii astfel încât am hotărât preluare prin donație a acestui imobil, transfer ce trebuia sa aibă între cele doua fundații. Mecanismul era cunoscut având în vedere ca Manastirea Golia din Iași a fost reabilitată in acest mod în relație cu Consiliul județean Iași. Pentru a se realiza transferul era necesar acordul consiliului eparhial și al adunării generale eparhiale din Suceava,care s-a obținut,însă nu s-a obținut acordul Mitropoliei Moldovei prin persoana celui mai înalt reprezentant. Fara nici o explicație.In aceste condiții am renunțat la contractul de închiriere si tot ce făcusem pana în acel moment predând Arhiepiscopiei Sucevei.Aceasta s-a angajat ca va duce proiectul la capăt.Efortul și poate meritul nostru a fost ca am urnit din loc proiectul.

Acest lucru s-a realizat în momentul când după două săptămâni de cercetat Arhivele de Stat ale Austriei am găsit actele de proprietate dintre Statul Austriac reprezentat de Împărat și fundația religioasa care a răscumpărat cu plata în rate toate proprietățile existente în patrimoniul fundației.A fost una dintre cele mai frumoase experiente pe care am avut-o în condițiile în care ne-au trecut prin mână(mie,soțului meu și translatorului de germana) zeci de cutii cu acte scrise în gotica,germana veche,iar singurul criteriu de identificare era:Dorna Vatra.Ajutorul nesperat a venit din partea sefului arhivelor de stat care ne-a dus si ne-a oferit acces in sectiunea rezervata actelor statului austriac.

Predarea acestor acte Inaltpreasfintitului Pimen cu promisiunea din partea acestuia ca se va ocupa de reabilitarea clădirii a fost momentul care a declanșat procesul de salvare al clădirii care a durat 8 ani.Vreau doar sa mai spun ca au fost nu puține piedici si încercări de a ne opri în realizarea proiectului.Bucuria mea este umbrită doar de absenta dintre noi a celor care au făcut ca lucrurile să se întâmple -Iulian Berescu -sotul meu -și a celor care au dat dovada de înaltă ținută morala și credință -Inaltpreasfintitul Pimen -Arhiepiscopul Sucevei si Rădăuților .In amintirea lor va rog sa vizitați aceasta minunată clădire”, spune Doina Berescu.

La 1775 Bucovina devenea provincie austriacă și așa va fi timp de 141 de ani. Ca și provincie austriacă, este inspectată de împăratul de atunci, Iosif al II-lea, care constată că sunt multe mănăstiri și schituri bisericești (32), și prin ordonanța din 1783, hotărăște să le desființeze și să rămână doar 3: Putna, Sucevița și Dragomirna. Întreg patrimoniul mănăstirilor și schiturilor desființate este organizat într-o fundație care are drept scop întreținerea cultului ortodox. Aceasta fundație continuă de-a lungul vremii să funcționeze, și astăzi o găsim sub denumirea de Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina. Fondatorul unic al acesteia este Arhirpiscopia Sucevei și Rădăuților. Din patrimoniul acestei fundații au făcut parte și izvoare minerale, clădiri, terenuri, păduri din Vatra Dornei .
Încă de atunci Vatra Dornei devine cunoscută pentru calitatea apelor minerale care, analizate de medicii austrieci, capătă grad terapeutic.Localitatea devine extrem de vizitată și astfel, la inițiativa locală și cu sprijinul financiar al împăratului Franz Iosif, se construiește clădirea Cazinoului Băilor, loc de relaxare pentru cei veniți la tratament.

Retrocedată în 2004 fundației religioase, rămâne în conservare, dar cu probleme grave de integritate a clădirii, până în 2014, când doi botoșăneni -soțul meu și cu mine- care aveam afaceri în Vatra Dornei, hotărâm să o preluăm în chirie pentru 49 de ani pentru a o reabilita. Proiectul nostru era de a prezenta în interiorul acestei clădiri reabilitate, cei 141 de ani ai Bucovinei ca provincie austriacă . Tema propusă a fi prezentată se numea Bucovina Habsburgică și s-a vrut documentată împreună cu Institutul A. D. Xenopol din Iași. Se vroia a povesti despre istoria provinciei Bucovina și realizările ei, despre Împăratul Franz Iosif și împărăteasa Sissi, despre primul cod silvic, despre obiceiurile culinare de la acea vreme, etc.

Lucrările de reabilitare la fostul Cazinou al Băilor au început în data de 15 aprilie 2019 și au fost finalizate în data de 15 noiembrie 2023. Consolidarea și restaurarea clădirii monument ”Cazinoul Băilor” cu schimbarea destinației în Centrul Muzeal ”Cazinoul Băilor”, cod SMIS 120362, al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, este un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 5, Prioritatea de investiții 5.1

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit prin subscripţie publică în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar.

A fost inaugurat pe 10 iulie 1899 şi a adus laolaltă constructori, autorităţi române şi imperiale austriece, turişti şi localnici. La acea vreme rivaliza cu cazinourile din Viena sau Paris, iar în sala de dans cu trei candelabre imense în care ardeau lumânări din ceară de albine se aduna întreaga lume bună, de la ofiţeri austrieci şi până la tineri români aflaţi la studii în Apusul Europei.

După Primul Război Mondial a început să-şi piardă din strălucire, iar sub comunişti a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâlniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.

După 1989, clădirea a fost administrată de Primăria Vatra Dornei, dar lipsa banilor a dus la accentuarea stării de degradare. Încercări timide de reabilitare s-au făcut la finele anilor 1990, dar mai apoi clădirea a intrat în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina şi a rămas abandonat ani în şir.

One thought on “Doi soți din Botoșani au pus bazele restaurării Cazinoului din Vatra Dornei. Motivul pentru care botoșăneanca a refuzat să participe la inaugurare

  1. 🤣🤣🤣 Pe bune??? Aia credeau ca dau o plezneala luand ceva putred ce se va darama in curand doar pentru a pune mana pe terenul valoros din centrul statiunii. Nu le-a mers. Lui B.Hossu nu i-a mers cu vila Cembra de pe M.Eminescu. 🤣🤣🤣

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *