Fermecătoarea sălbăticie a naturii din Botoșani. Locurile unde turiştii ajung în paradisul terestru

În nordul României, în judeţul Botoşani, pe malurile râului Prut, de-a lungul a zeci de kilometri, s-a format un paradis sălbatic unic în ţară. Străjuită de păduri seculare, unde animalele şi păsările fac legea, Lunca Prutului este o destinaţie de vis pentru orice turist care apreciază natura.Prutul are o lungime de 953 de kilometri, izvorând în apropiere de muntele Hoverla din Carpaţii Păduroşi din Ucraina şi vărsându-se în Dunăre, la est de oraşul Galaţi. În România, râul străbate şi judeţul Botoşani, formând pe malurile sale un adevărat paradis verde, parte a luncii superioare a Prutului, scrie Adevarul.

Diversitatea peisajului este copleşitoare, de la pădurile seculare ale Oroftianei, pe unde Prutul intră în ţară, până la cea mai nouă deltă de pe teritoriul României, din apropierea Păltinişului. Spre capătul acestui periplu senzaţional al Prutului pe frontieră se află şi un adevărat rai antropic al păsărilor. Pentru specialişti, această porţiune din lunca superioară a Prutului reprezintă o adevărată comoară a biodiversităţii nealterate, cu mai multe rezervaţii naturale şi situri protejate, incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Lunca Prutului reprezintă una dintre cele mai bogate zone din ţară, din perspectiva analizei elementelor de biodiversitate. Pe teritoriul judeţului Botoşani, în Lunca Prutului şi în zona limitrofă, sunt constituite trei rezervaţii naturale de interes naţional şi două arii naturale protejate de interes european“, precizează Roxana Davidoiu, specialist din cadrul Agenţiei Pentru Protecţia Mediului.

Din toate aceste motive şi multe altele, Lunca Prutului reprezintă o destinaţie de vacanţă fabuloasă, mai ales pentru cei care apreciază natura sălbatică.

Aici este o cufundare în natură. Nu auzi altceva decât susurul apei, păsările, animalele, până şi insectele. Este muzica naturii“, spune un silvicultor din zona Suharăului.

Călătoria către acest refugiu verde începe din municipiul Botoşani, de unde se poate pleca pe drumul naţional DN29B, către Dorohoi. Maşina personală este, fără îndoială, cea mai înţeleaptă opţiune, însă nici bicicleta nu este o alegere tocmai rea. Din municipiul Dorohoi, pe şoseaua Darabaniului, DN29A, se mai merge preţ de aproximativ 30 de kilometri. La un moment dat, în comuna Suharău, un viraj scurt la stânga dă startul aventurii. Prima oprire este satul Oroftiana, în care, pe un drum prăfuit, se ajunge la locul unde Prutul intră în ţară.

Practic, este graniţa României cu Ucraina. Locul este o adevărată oază de linişte, aşa că un scurt popas, poate pentru un picnic, este ideal. Aici, Prutul are debit mare şi se strecoară printre meandrele create de-a lungul secolelor. Cele mai spectaculoase sunt micile golfuri săpate în malurile râului, unde se formează plaje cu nisip fin – locuri grozave pentru ore întregi de relaxare. În regatul fagilor seculari O vedere cu adevărat pitorească este creată de codrii seculari ai Stuhoasei, una dintre cele mai sălbatice şi frumoase arii protejate din nordul Moldovei.

Cadrul natural este splendid, creionat de arbori bătrâni care se lasă peste meandre şi umbresc apele Prutului. Cu o suprafaţă de peste 61 de hectare, este una dintre puţinele păduri virgine ale României. Este formată din fagi seculari şi conferă un aspect de pădure paleolitică, cu mlaştini ascunse, arbori doborâţi de natură şi o împărăţie a ciupercilor şi ferigilor. „Pădurea este lăsată să se autoregenereze. Moare, renaşte şi creşte în ritmul său, nimeni nu se implică în acest proces al naturii. Stuhoasa este ca un organism viu care trăieşte lângă oameni, dar fără intervenţia lor. Arborii bătrâni mor singuri, iar alţii tineri le iau locul într-un cerc al vieţii netulburat“, spune silvicultorul Andrei Anton.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com