Cum a rămas de izbeliște familia unei asistente din Botoșani, moartă de COVID-19, din cauza unei legi care de cinci luni n-are norme de aplicare

Îmi este foarte greu să vorbesc. E singura fată pe care am avut-o. A fost o profesionistă. Toată lumea știe. Avea douăzeci și ceva de ani în Spitalul de Boli Infecțioase”.

Rodica Hriscu are 66 de ani. În mai 2020, a trebuit să-și îngroape fiica, pe Lenuța Buta, de 46 de ani, asistentă la Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, după ce aceasta a murit de Covid-19.

Acum, la mai bine de cinci luni de la întâmplare, bunica se află în situația de a-și întreține nepotul, pe Rareș, care e în anul I de facultate în Iași, cu doar 700 de lei pe lună, cât a decis Casa Județeană de Pensii că trebuie să primească acesta, ca fiu al femeii decedate.

Asta deși de mai bine de cinci luni există o lege care stipulează că urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul beneficiază de dreptul la o pensie de urmaș, egală cu 75% din salariul de bază al personalului medical la data decesului, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la 26 de ani, dacă trebuie să își termine studiile universitare.

Teoretic, în cazul lui Rareș, 3700 de lei. Practic, conform deciziei Casei de Pensii, 700 de lei. Mai puțin de un salariu minim pe economie. 

În loc de toată documentația pe care am dus-o eu și am prezentat-o și o am la dosar, cu Covid și Sars-CoV-2 – ea fiind în activitate la serviciu, nefiind o persoană bolnavă, era sănătoasă – mi-au trecut pe decizie boală obișnuită. Vă spun sincer că mă întorc cu fața în jos și-mi vine să mor. Să văd boală obișnuită! Nu știu în ce context au putut să scrie așa ceva. Cu toată hârțogăraia în față. Obișnuită, cum? Adică am căzut și-am murit?”, se întreabă retoric Rodica Hriscu.

Fiica ei, asistenta medicală Lenuța Buta, de 45 de ani, a murit pe 23 mai într-un spital din Iași. 

Pentru mulți dintre români ar fi rămas doar „decesul 1178”, dacă moartea ei n-ar fi adus în prim-plan un vid legislativ: deși decedată din cauza unor complicații produse de virusul Sars-CoV-2, ultimele două teste care i s-au făcut în timp ce era internată în spital au ieșit negative, unul dintre ele chiar după ce murise. 

Ceea ce a însemnat că nu mai putea fi, oficial, numărată în rândul morților de Covid-19. 

Ulterior, situația a fost remediată: după ce ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a cerut „reevaluarea” cazului asistentei din Botoșani, femeia a fost reintrodusă pe lista celor decedați din cauza COVID-19. 

Numai că acest detaliu, așa cum spune preşedintele Sindicatului „Solidaritatea sanitară” Botoșani, Daniel Bulboacă, într-un interviu pentru PressOne, a fost doar: „o victorie de etapă, cu ghilimelele de rigoare, pentru că s-a făcut dreptate familiei, ea având un băiat care putea beneficia, în felul ăsta, de pensie de urmaș, conform legii 56/2020, și de restul drepturilor de acolo din lege.” 

În momentul în care Rodica Hriscu, mama asistentei decedate, s-a dus să depună documentele  la Casa Județeană de Pensii, pentru stabilirea pensiei de urmaș, a constatat că pensia a fost stabilită în baza legii 263/2010 (legea privind sistemul de pensii publice, n. red.), din cauză că încă nu au fost elaborate normele de aplicare ale legii 56/2020 – cea care stabilește pensia de urmaș după personalul medical decedat de COVID-19.

Sursa: Pressone.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *