O ospătăriță din Botoșani a divorțat la puțin timp după nuntă. A făcut partajul pe costumul de mire, verighete și darul primit în plic

Proces fără precedent, la Dorohoi, în urma unei nunți care s-a lăsat rapid cu divorț și scandal-monstru. Fericiții soți nu au stat alături decât puțin timp, după care căsătoria s-a transformat într-un ”război” purtat pe toate fronturile. Totul a început cu o nuntă ca-n povești, iar evenimentul s-a desfășurat conform tradițiilor, invitații petrecând alături de miri până în zorii zilei. Fiecare mesean a pus o ”cărămidă” la temelia viitoarei căsnicii, numai că nimeni nu a prevăzut ce turnură ”aprinsă” aveau să ia evenimentele. La scurt timp după ce mirii au spus ”Da” în fața ofițerului stării civile și în fața lui Dumnezeu, mariajul s-a făcut fărâme, iar îndrăgostiții de altădată au cerut divorțul și s-au transformat în adversari intoleranți. Motivul? Banii ”de dar” și cadourile de la nuntă, scrie Cancan.ro. La doar câteva luni după ce a fost pronunțat divorțul, fosta soție l-a acționat în judecată pe fostul soț, cerând partajarea sumei de 40.000 lei, sumă dobândită – prin contribuție egală – în timpul căsătoriei și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Concret, femeia spunea că petrecerea de nuntă a avut loc la un restaurant din localitate, iar mirii au primit în dar suma de 80.000 de lei. După achitarea cheltuielilor de nuntă – 40.000 lei – fericita familie a rămas cu jumătate, adică 40.000 lei. Numai că fostul soț și-ar fi însușit suma respectivă, comunicându-i soției că a depus-o într-un cont bancar. Reclamanta îl acuză pe bărbat că a retras suma din bancă fără să o anunțe, iar în instanță – cu ocazia divorțului – i-a promis că îi va înapoi 20 000 de lei, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Pe de altă parte, fostul soț se poziționează de partea cealalată a ”baricadei” și susține, în fața instanței, că el a plătit, integral, toate cheltuielile de nuntă. Astfel, bărbatul declară că el a cumpărat costumul de mire, rochia de mireasă și verighetele. Mai mult, susține că a dat și avansul pentru orchestră, sala în care s-a desfășurat nunta, prăjituri și băutură, iar până în ziua nunții a cheltuit suma de 11.000 lei. Tototdată, bărbatul mai declară că s-a înțeles cu fosta soție să facă economii și să aibă cel puțin 8.000 de lei în ziua nunții, bani care urmau a fi folosiți pentru a achita restul cheltuielilor de nuntă, numai că totul a rămas la stadiul de ”vorbe fără acoperire”.

Totuși, bărbatul a recunoscut că s-a primit din partea invitaților prezenți la eveniment suma de 80.000 lei, iar după plata cheltuielilor de nuntă au rămas 40.000 lei, sumă pe care a depus-o la bancă. Conform declarației sale, fosta soție i-ar fi spus că nu are nicio pretenție la respectivii bani, motivul fiind acela că… toate cadourile au rămas la partea reclamantă. Când i-ar oferit femeii 10.000 lei, a fost refuzat.Părțile au devenit din ce în ce mai ”înfierbântate”, ceea ce a dus la momente de-a dreptul hilare în sala de judecată. Fostul soț a enumerat toate bunurile care ar fi fost primite la nuntă din partea nuntașilor, cadouri rămase… la fosta consoartă. Iar lista s-a dovedit a fi lungă cât o zi de post: un covor persan, un cuptor cu microunde, un aspirator marca Samsung, un set de tacâmuri, un robot de bucătărie, două blendere, tablouri, icoane, lenjerie de pat, fețe de mese, pături, plăpumi, perne, seturi de cafea, seturi de tacâmuri, bunuri în valoare de aproximativ 4.000 de lei. 

”Cuvântul meu împotriva cuvântului tău” nu a dus la niciun rezultat, evident, așa că fosta soție – ospătăriță de meserie – a solicitat în instanță… proba cu martori. Și totul a apărut într-o nouă perspectivă. Nunta s-a desfășurat chiar într-un salon al restaurantului în care aceasta lucrează, motiv pentru care a și beneficiat de unele facilități. În acest punct al procesului, pârâtul a fost acuzat, fără menajamente, că a mințit în procent de 100% și că, de fapt, nu a cheltuit niciun ban înainte de nuntă, așa cum pretindea.

Familia femeii a fost aceea care ar fi avut o contribuție mai mare la achiziționarea bunurilor pentru nuntă, la organizarea ceremoniei legate de cununia  civilă și cea religioasă. Suplimentar, fiind și angajată a localului, ospătărița a reușit să obțină o reducere de 5.000 lei din partea restaurantului și a colegilor. După cum se poate observa, din declarațiile fostei soții a reieșit cu totul altceva decât susținea bărbatul. Ea și familia ei ar fi suportat, de fapt, în proporție de 90%, costurile pentru pregătirea nunții, iar pârâtul ar fi mințit instanța cu nerușinare.

Hotărâtă să ”dea totul pe față”, ospătărița a declarat că ea a cumpărat florile pentru nuntă și invitațiile. În pofida celor spuse de fostul soț, tot ea ar fi dat avansul pentru fotografi și filmare, pentru muzică, dulciuri, cadouri pentru nași, rochia de mireasă și verighete. Pentru ca totul să fie cât mai ciudat cu putință, femeia a afirmat că nu s-au primit la nuntă cadourile indicate de pârât, că a primit doar un covor de la mama ei și un cuptor cu microunde de la mătușa ei, iar alte cadouri – constând în lenjerii, tacâmuri, icoane – se află la pârât. 

În consecință, femeia a cerut ca pârâtul să îi achite și suma de 3.500 lei reprezentând costumul, încălțămintea și verigheta pârâtului, deoarece acestea au fost achiziționate tot de ea. Firește, martorii chemați de fosta soție au confirmat cele spuse de aceasta.

Pusă în fața unor asemenea declarații contradictorii, instanța a decis partajarea sumei de… 40.000 lei și a fixat cheltuielile de judecată.

”Totodată, instanța reține că suma de partajat a fost primită de părți cu titlu de dar de nuntă conform obiceiului și constituie bun comun, soții având drepturi egale asupra acestuia. În legătură cu darurile de nuntă, se consideră că, indiferent dacă sunt făcute de părinții unuia dintre soți sau de alte persoane, sunt bunuri comune, deoarece, din împrejurările în care sunt făcute și anume, cu ocazia serbării nunții și având în vedere că scopul lor îl constituie formarea începutului de patrimoniu comun al soților, rezultă intenția dispunătorului de a-i gratifica pe ambii soți. Întrucât patrimoniul comun cuprinde sumele care rămân după restituirea unor cheltuieli angajate de soți împreună pentru organizarea nunții, în cauză instanța reține că, după deducerea cheltuielilor de nuntă, activul patrimonial este format din 40.000 lei , sumă recunoscută de pârât și folosită  exclusiv de către acesta. Din probele administrate în cauză nu rezultă că invitații au participat la nuntă doar în considerarea unuia dintre soți și nici intenția acestora de a-l gratifica doar pe soțul care i-a invitat, astfel că instanța, constatând și lipsa unei înțelegeri prealabile în sensul retragerii de către părți a sumelor cheltuite de aceștia din darurile de nuntă, apreciază că nu se pot stabili cote diferite la efectuarea unu i asemenea partaj. Constatând că părțile au o cotă de 1/2  fiecare din masa partajabilă, instanța va dispune partajarea sumei de 40.000 lei și va obliga pe pârât să-i achite reclamantei suma de 20.000 lei urmând a respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată.Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța constată că reclamanta a efectuat cheltuieli în sumă de 3.600 lei, iar pârâtul în sumă de 700 lei. Având în vedere că cererea reconvențională urmează a fi respinsă, instanța va avea în vedere din cheltuielile efectuate de pârât doar 1/2 din onorariul avocatului, respectiv suma de 250 lei, va compensa cheltuielile de judecată și va obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 1.675 lei”, a decis instanța.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *