Ziua Internaţională a Democraţiei a fost instituită de Naţiunile Unite în anul 2007, în scopul de a încuraja participarea comunităţii internaţionale, a guvernelor şi parlamentelor, a societăţii civile şi cetăţenilor, la construirea şi consolidarea societăţilor democratice.
Evenimentul are o semnificaţie specială pentru parlamente, instituţii fundamentale ale democraţiei, ca şi pentru Uniunea Interparlamentară – organizaţia mondială a parlamentelor – care numără în prezent 162 de membri.
„Să facem auzite vocile tuturor, în sprijinul democraţiei” este tema propusă de ONU şi de UIP pentru ediţia 2013 a Zilei Internaţionale a Democraţiei.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz sublinia că „Dialogul și incluziunea sunt ingredientele cheie ale culturii politice bazate pe toleranță și respect reciproc. Dialogul între diferitele forțe politice și dialogul între politicieni și cetățeni sunt esențiale în găsirea de soluții eficiente”.
Ca în fiecare an, acţiunile care marchează Ziua Internaţională a Democraţiei, pun accentul pe promovarea accesului cetăţenilor la informare, consultare şi participare la elaborarea politicilor publice, ca valori democratice universale.
„Democraţia are rolul de a sublinia, o dată în plus, că opiniile cetăţenilor trebuie să se regăsească în dezbaterile politice şi în toate deciziile din sferele vieţii economice şi sociale și rămâne forma de guvernământ cea mai potrivită la ora actuală, atâta timp cât are la cârmă lideri autentici”, susține senatorul Doina Federovici.
Democraţia, înseamnă ”conducere de către popor” şi este regimul politic care deci, se bazează pe dorinţa poporului. Principiile de bază ale acestei forme de guverare sunt votul universal şi suveranitatea poporului. Într-o democraţie întâlnim respectarea drepturilor omului, pluripartidism, precum şi separaţia puterilor în stat, iar în Constituţie se află notate principiile de bază ale organizării statului democratic.
