Concert de primăvară, vineri seară la Filarmonica din Botoşani

Liviu BuiucVineri, 15 februarie 2013, ora 18.30
Botoşani, Casa de Cultură a Sindicatelor
CONCERT DE PRIMĂVARĂ

Dirijor: LIVIU BUIUC
Solistă: DANIELA VLĂDESCU, soprană 
În program:

Johann Strauss: Valsul Voci de Primăvară

Astor Piazzolla: Libertango

Frederick Loewe: My Fair Lady, Aria Elizei – I Could Have Danced All Night

Leo Delibes: Vals şi Galop final din baletul Coppelia

Leonard Bernstein: West Side Story, Aria Mariei – I feel pretty

Johann Strauss: Valsul Vin, femei şi cântec

Emeric Kalman: Silvia, Aria Silviei – Heia, heia, in den Bergen ist mein Heimatland

Franz von Suppé: Uvertura Dama de pică

 P a u z ă 

Otto Nicolai: Uvertura Nevestele vesele din Windsor

Johann Strauss: Annen-Polka

Robert Stoltz: Venus în mătase, Aria prinţesei Jadja – Spiel auf deiner Geige

Johannes Brahms: Dans ungar nr. 6, în la major

Constantin Bobescu: Joc moldovenesc – Sârbă

Gerase Dendrino: Lăsaţi-mă să cânt, Aria Berthei – Tu mi-ai dat primul meu vis

Jacques Offenbach: Uvertura Orfeu în Infern

LIVIU BUIUC
      – dirijor –

     S-a născut în Botoşani la data de 28 mai 1948. A absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A studiat dirijatul cu Mircea Cristiescu  profesor de dirijat al bursierilor Fullbright  şi a asistat la cursurile dirijorului Franco Ferara, la Lanciano (Italia). Până în anul 1990 a fost violonist în orchestra Filarmonicii Botoşani; între anii 1990-1997 a fost director şi dirijor al aceleiaşi instituţii. A mai ocupat funcţiile de dirijor şi director artistic al Orchestrei Naţionale de Cameră din Chişinău, Republica Moldova (1990-1994); dirijor al Teatrului de Operă şi Balet Constanţa (1997-2004); conferenţiar la Universitatea Ovidiu din Constanţa (2002-2004); dirijor şi director al Filarmonicii din Sibiu (2000-2002); dirijor al Filarmonicii Moldova din Iaşi (2004-2009); dirijor al Teatrului Liric Nae Leonard din Galaţi (2009-2011).
A dirijat majoritatea filarmonicilor şi teatrelor de operă din România şi are o activitate susţinută în ţară şi străinătate având prezenţe artistice în: Italia, Franţa, Spania, Belgia, Olanda, Elveţia, Grecia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Ţările Baltice, Moldova şi altele dirijând orchestrele filarmonicii din Minsk, Orchestra Simfonică Franz Liszt din Budapesta, Opera din Doneţk, Complesso Musicale Tarantino, Orchestra dArchi di Salerno, Orchestra Radio Chişinău, Filarmonica Chişinău etc. Înregistrări audio-video realizate de Raitre, Telespazio, Kelidon, Sipario, Bongiovani, Musikseminar , Teleradio Moldova, Electrecord.
Evenimente artistice deosebite:
1997 – turneu de 45 de concerte în Galicia, Asturia şi Ţara Bascilor organizat de Romaria Intenational;
1998 – membru la prima ediie a concursului Enrico Caruso  Pignataro Maggiore;
2001 – Centenarul Verdi  turneu în Spania cu Opera din Constanţa  Teatro Monumental di Madrid;
2004 – microstagiune de operă la Teatrul Verdi din Florenţa cu colectivul Operei de Stat din Cluj;
2005 – concert simfonic la Colegiul American din Atena;
2006 – concert coral simfonic Toledo  Teatro de la Rojas, Salamanca, Valencia etc;
2010 – turneu de concerte în România cu Filarmonica Academică din Cernăuţi.
DANIELA VLĂDESCU
     – soprană –

Născută  la 10 decembrie 1956, în Bucureşti;
1963-1975  elevă a Liceului de Muzică George Enescu din Bucureşti;
1975-1980  studentă la secţia Canto a Conservatorului Ciprian Porumbescu din Bucureşti clasa prof. Arta Florescu şi Eugenia Moldoveanu;
1979-1985  solistă a Teatrului Muzical din Braşov;
1985-1993  solistă a Operei Române din Bucureşti;
1993-în prezent solistă a Teatrului Naţional de Operetă Ion Dacian din Bucureşti;
2006-în prezent   Manager al Teatrului Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski Constanţa;

REPERTORIUL de  OPERĂ:
G. Verdi: Traviata – Violeta; Rigoletto – Gilda; Bal mascat  Oscar;
W. A. Mozart: Flautul fermecat  Pamina, Papagena, Regina Nopţii, Copil; Nunta lui Figaro  Susanna; Răpirea din Serai  Blonda;
G. Donizzetti: Elixirul dragostei  Adina, Gianetta; Don Pasquale  Norina;
G. Rossini: Bărbierul din Sevilla  Rosinna;
G. Puccini: Gianni Schicchi  Lauretta; Madama Butterfly  Cio Cio San;                                         
C. M. von Weber: Freischutz  Annchen;
C. Trăilescu: Motanul Încălţat  Motanul;

REPERTORIU de OPERETĂ:
J. Strauss: Liliacul  Adela; Sânge Vienez  Franzi; Voievodul ţiganilor  Arsena, Saffi;
E. Kalmann:  Silvia  Stasi; Contesa Maritza  Lisa;
L. Bernstein: West Side Story  Maria;
F. Lopez: Marco Polo – Mi Tsu Ti;
F. Lehar: Ţara Surâsului  Mi; Văduva  veselă Valencienne, Hanna;
M. Teicu: Micuţa Dorothy  Dorothy;
P. Abraham: Victoria şi al ei husar  O Lia San; Bal la Savoy  Tangolita;
G. Dendrino: Lysistrata  Myrhina, Lampito; Lăsaţi-mă să cânt  Martha;

Colaborări cu posturile naţionale de Radio şi Televiziune.
Repertoriu de muzică de film, muzică de jazz, muzică vocal-simfonică, muzică pop, caffe concert, romanţe.

TURNEE ARTISTICE:
ITALIA: 1985-1996, 2009; URSS: 1985;  ISRAEL: 1992-2012; JAPONIA: 1999-2006; 2009-2012; CANADA: 1993 şi 1998; TURCIA: 1988; BULGARIA: 1983 ; CHINA: 1986 şi 1996; GERMANIA: 1991 şi 2009; MOLDOVA: 2006; OLANDA: 2007; UCRAINA: 2007; UNGARIA: 2008; EGIPT: 2010;

Rolul principal  în filmul Ochi de urs şi coloana sonoră a filmului Gloria nu cantă.

Colaborări cu Teatrele de Operă, cu Orchestrele Simfonice şi cu Teatrele Muzicale din România: IAŞI, CLUJ, TIMIŞOARA, CRAIOVA, GALAŢI, BACĂU, BOTOŞANI, RM. VÂLCEA, ARAD, ORADEA,  PLOIEŞTI, TÂRGOVIŞTE
Programul Concertului de primăvară 2013se doreşte a fi şi de această dată un omagiu muzical adus la început de primăvară, tuturor mamelor, surorilor, iubitelor, prietenelor, colegelor noastre, care fie ne-au dat viaţa, fie ne-au făcut-o şi ne-o fac zi de zi mai plăcută, mai frumoasă printr-un zâmbet ori prin simpla prezenţă. Tuturor le oferim cu drag un mărţişor muzical alături de urarea sinceră La mulţi ani!

Preferată a publicului botoşănean, soprana Daniela Vlădescu aduce în prim plan câteva chipuri feminine mai mult sau mai puţin cunoscute din musical-ul american, din opereta europeană şi românească.

My Fair Lady este povestea unei tinere ambiţioase, Eliza, pe cale să-şi descopere propria valoare sub îndrumarea persuasivă a profesorului Higgins. I Could Have Danced All Night (Aş fi putut dansa până în zori de zi) este aria în care Eliza  bombănind că trebuie să meargă la culcare  îşi destăinuie experienţa fascinantă pe care a trăit-o în timpul primului ei dans în societatea în care o introdusese Higgins.

West Side Story este povestea lui Romeo şi Julieta mutată în secolul XX, într-un cartier rău famat al New Yorkului, unde rivalitatea dintre cele două familii veroneze este înlocuită cu rivalitatea dintre bandele de tineri de etnii diferite ce-şi disputau teritoriile de influenţă. Iubirea dintre Tony şi Maria va avea tot o soartă tragică. În aria I feel pretty (Mă simt drăguţă), Mariamărturiseşte colegelor de serviciu (corespondentul doicii din drama shakespeariană) simţămintele noi, minunate pe care le trăieşte după ce s-a îndrăgostit de Tony.

Silvia sau Prinţesa Ceardaşului, este povestea iubirii dintre o cântăreaţă de cabaret,Silvia şi Edwin, prinţ de Mittenkofer-Lowenstein, în care familia princiară se opune iniţial căsătoriei, dar iubirea învinge aici şi dansatoarea de ceardaş este acceptată în familia lui Edwin. Heia, heia, in den Bergen ist mein Heimatland (Heia, heia, unde-s munţii-nalţi e ţara mea) este aria în care Silvia evocă frumuseţea peisajului din ţara natală, insistând, fireşte, şi asupra farmecului special al înfocatului dansul popular maghiar, numit ceardaş.

Venus în mătase, este numele unui tablou ce-o înfăţişează Jadja în postura acestei zeiţe antice, îmbrăcată astfel, tablou care apare la un moment dat în desfăşurarea acţiunii  de aici şi titlul lucrării. Personajul feminin principal, Jadja Milewska-Palotay, o tânără de origine poloneză, este văduva bogată a unui nobil maghiar, care este nevoită să facă faţă unui şir de procese de succesiune, fiind implicată şi într-o complicată poveste de iubire. În timpul unui bal la castel, Jadja cere unui lăutar să-i cânte un cântec de durere şi de bucurie care îi evocă Polonia natală: Spiel auf Deiner Geige das Lied von Leid und Lust (Cânt-mi pe-a ta vioară un cânt de dor şi drag). La fel ca şi Silvia, Jadja se declară şi ea fascinată de ceardaş.

Lăsaţi-mă să cânt este povestea vieţii compozitorului Ciprian Porumbescu. Bertha este iubita lui Ciprian; în realitate, ca şi în acţiunea scenică, povestea lor nu s-a putut împlini (s-a împotrivit familia fetei), dar sentimentele lor au fost sincere şi înălţătoare, iar acele clipe când se puteau întâlni sunt evocate în aria Berthei: Tu mi-ai dat primul meu vis frumos de iubire / Tu ce inima mea ai aprins c-o privire…

De la Voci de primăvară, la Dama de pică, Nevestele vesele din Windsor şi Orfeu în Infern, toate piesele orchestrale incluse în acest program pot fi asociate cu imaginea primăverii, a naturii sau a femeii, în diverse ipostaze, evocând sensibilitate, gingăşie, sete de viaţă, dar şi umor, gust pentru farsă şi altele asemeni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *