Vremurile când crăpau pietrele de ger, de Bobotează, s-au cam dus. Temperaturile ridicate din ultima perioadă au dus la apariţia primilor ghiocei, astfel că botoşănenii îşi pot decora masa de prânz, în zi de Bobotează, cu un vas plin cu ghiocei. Deşi, de Bobotează există tradiţia închinării la crucile de gheaţă pe care le culeg din diverse ape, tineri neînfricaţi, astăzi, e tot mai dificil de îndeplinit aceste obiceiuri populare. Din 
cauza căldurii, pământul a permis apariţia ghioceilor iar vînzătorii susţin că, pentru a rezista mai mult, înainte de a le aduce pe piaţă, le ţin mai întîi, câteva ore, la cald.
La Botoşani, s-au înregistrat, anul acesta, de Bobotează, numai puţin de 5 grade celsius, iar asta i-a adus în pieţe, dar şi în zonele pietonale ale oraşului, pe primii vânzători de flori de primăvară. Deşi preţul unui bucheţel de ghiocei nu depăşeşte un leu, precupeţii recunosc că, nefiind sezonul lor, lumea nu are curaj să cumpere. „Sunt de dimineaţă, am venit de la Coşula ca sa vând ghioceii, dar nu prea se cumpără”, spune un puşti care speră să facă un ban.
Boboteaza reprezinta pentru majoritatea localnicilor momentul in care preotul vine si face slujba botezului si imprastie in case si pe toate vietuitoarele din gospodarie apa sfintita. Pina la sosirea preotului, nimeni nu se atinge de mincare, iar imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sint adaugate în hrana animalelor pentru “a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”. Acum se sfintesc toate apele, iar în unele zone ale tarii preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca în apa ca sa o aduca înapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
La Boboteaza au loc doua slujbe de sfintire a apei – Agheasma Mare si Agheasma Mica. Prima se savirseste în ajunul Bobotezei. A doua slujba, mult mai ampla, are loc chiar pe 6 ianuarie. Cu Agheasma Mare facuta cu acest prilej sint stropiti credinciosii participanti la slujba si biserica.
