Se face dezinsecție în parcurile și spațiile verzi din municipiul Botoșani. În nopțile de 31 august și 1 septembrie 2026, va avea loc o acțiune amplă de dezinsecție terestră pentru combaterea țânțarilor, căpușelor și a altor insecte dăunătoare. Intervenția se va desfășura în intervalul orar 22:00 - 05:00, acoperind principalele parcuri, pietonale și zone de agrement din municipiu.
Echipele specializate vor acționa pe raza întregului municipiu, cu accent deosebit pe spațiile verzi intens frecventate de cetățeni: parcuri și scuaruri: Parcul „Mihai Eminescu”, Parcul Curcubeului, Parcul Tineretului, Parcul Primăriei, Parcul APM, Parcul Filateliei, Parcul Sucevei, Parcul Junior, Parcul General Gheorghe Avramescu, Scuarul Liceului Pedagogic, Parcul Bisericii Militare. De asemenea, vor fi vizate Pietonalul Unirii și Bulevardul Mihai Eminescu, dar și zona special amenajată pentru plimbat animalele de companie și zona de picnic Pacea.
Pentru prevenirea eventualelor intoxicații sau reacții adverse provocate de substanțele utilizate în procesul de pulverizare, administrația locală face un apel ferm către toți botoșănenii, să evite zonele menționate pe o perioadă de 10 ore de la efectuarea tratamentului.
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
În nopțile de 31 august și 1 septembrie 2026, sub pretextul igienei publice și al confortului urban, municipiul Botoșani va deveni scena unui experiment toxic. O „acțiune amplă de dezinsecție terestră” promite să curețe parcurile și spațiile verzi de țânțari și căpușe. În realitate, asistăm la un asalt chimic brutal și orb asupra biodiversității locale, o măsură primitivă care tratează natura ca pe un inamic ce trebuie sterilizat, nu ca pe un ecosistem care ne ține în viață.
1. Execuția bazei lanțului trofic
Argumentul cel mai cinic al acestei campanii este ignorarea totală a legilor naturii. Țânțarii și larvele lor nu există în vid; ei reprezintă hrana fundamentală pentru păsările insectivore din orașe (rândunici, lăstuni), pentru lilieci și amfibieni.
Prin eliminarea lor în masă, autoritățile înfometează direct fauna urbană. Parcurile istorice, precum Parcul „Mihai Eminescu”, Parcul Curcubeului -Primăverii ( zonă plină ochi de copii) riscă să devină decoruri mute, lipsite de cântecul păsărilor alungate de lipsa de hrană.
2. Victimele colaterale: Polenizatorii și prădătorii utili
Insecticidele pulverizate de echipele specializate nu au sisteme de ghidare inteligentă; ele ucid tot ce respiră și are aripi sau picioare.
✓ Albinele, polenizatorii fără de care vegetația urbană va intra în declin, vor pieri în masă.
✓ Buburuzele, prădătorii naturali care țin sub control paraziții plantelor, vor fi exterminate în mod egal cu insectele dăunătoare.
Este un masacru neselectiv, o decapitare a micului ecosistem care asigură echilibrul spațiilor verzi.
∆Cercul vicios al incompetenței ecologice
Istoria recentă și studiile de specialitate demonstrează că dezinsecția chimică agresivă oferă doar o iluzie temporară de confort.
Insectele dăunătoare dezvoltă rapid rezistență la substanțele folosite.
Prădătorii lor naturali (buburuzele, păianjenii, păsările) se refac mult mai greu sau deloc.
Rezultatul? În scurt timp, populațiile de țânțari vor exploda din nou, mult mai agresive, oferind primăriei pretextul perfect pentru a cumpăra și a împrăștia și mai multe otrăvuri. Este un cerc vicios alimentat din bani publici. STOP !
CONCLUZIE
În timp ce marile orașe europene trec de ani de zile la tratamente biologice stricte (care atacă exclusiv larvele de țânțari din apă, fără a afecta restul faunei) și instalează cuiburi pentru lilieci ca metodă naturală de combatere, Botoșaniul alege o metodă toxică și depășită...inspirată din Germania anilor '30 !!!
Să transformi Parcul Eminescu, Pietonalul Unirii , Parcul CURCUBEULUI sau zona de picnic Pacea în camere de gazare terestre, la pachet cu zonele destinate animalelor de companie, nu este un act de civilizație. Este BARBARIE !!!
Este o dovadă de analfabetism ecologic instituționalizat.
Orașul nu devine mai curat, ci mai inert, mai steril și, în mod ironic, mult mai bolnav.