176.529 de locuințe nu aveau poliță obligatorie la finalul lunii iulie. În 24 dintre cele 78 de localități ale județului, gradul de acoperire este mai mic de 5%.
Aproape nouă din zece locuințe din județul Botoșani nu aveau poliță PAD în vigoare la 31 iulie 2026.
Dintr-un fond locativ de 199.677 de locuințe, erau active numai 23.148 de polițe de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale. 176.529 de locuințe rămâneau fără PAD.
Gradul de acoperire, de 11,59%, plasează Botoșaniul pe locul 40 la nivel național. Doar Vaslui, cu 11,41%, și Olt, cu 11,17%, au valori mai reduse.
Diferența față de media României, de 24,90%, este de peste 13 puncte procentuale.
Nivelul redus de acoperire nu este concentrat în câteva cazuri izolate. Dintre cele 78 de localități ale județului, 24 au mai puțin de 5% dintre locuințe asigurate prin PAD, iar 67 sunt sub 10%.
Cea mai mică valoare apare în Mihălășeni. Comuna are numai 24 de polițe pentru 1.033 de locuințe, adică 2,32%.
Vorniceni ajunge la 2,65%, Cristinești la 2,71%, Viișoara la 2,76%, iar Manoleasa la 2,99%.
Datele pentru fiecare județ și localitate sunt reunite în analiza PAD.ro, realizată pe baza setului oficial publicat de PADROM pentru 31 iulie 2026.
Nici în localitățile urbane diferența față de restul țării nu dispare.
Municipiul Botoșani are un grad de acoperire de 24,33%, foarte aproape, dar încă sub media națională de 24,90%. Sunt 10.994 de polițe la un fond locativ de 45.188.
Dorohoi ajunge la 15,60%.
Dar trei dintre orașele județului sunt chiar sub pragul de 10%: Darabani are 5,78%, cu 321 de polițe pentru 5.553 de locuințe, Flămânzi 7,11%, iar Ștefănești 8,85%.
Săveni se situează la 12,16%, iar Bucecea la 13,36%.
Polița PAD este obligatorie prin Legea nr. 260/2008 și acoperă trei riscuri: cutremurul, inundația produsă ca fenomen natural și alunecarea de teren. Prima anuală este de 130 de lei pentru locuințele de Tip A, cu o sumă asigurată de 100.000 de lei, și de 50 de lei pentru cele de Tip B, cu o sumă asigurată de 50.000 de lei.
Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amendă între 100 și 500 de lei. Proprietarii fără PAD nu beneficiază de despăgubiri din bugetul de stat sau din bugetele locale pentru prejudiciile produse locuinței de dezastrele naturale acoperite prin această lege.
În plus, pentru înregistrarea sau modificarea înregistrării unei locuințe în cartea funciară, proprietarul trebuie să prezinte un contract PAD aflat în vigoare la data solicitării.
Setul oficial utilizat pentru analiză indică drept surse baza de date a Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale și Institutul Național de Statistică.
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
Dacă pentru o casă bătrânească de chirpici din Mihălășeni, ridicată pe un deal gata să o ia la vale, o asigurare de 50 sau 130 de lei ar putea avea o logică teoretică, pentru locatarii de la bloc, polița PAD este o glumă proastă și bani aruncați pe geam.
Să analizăm cele trei riscuri acoperite „cu fast” de această lege:
Inundațiile ca fenomen natural: Cum ar putea un fenomen natural să inunde un apartament situat la etajul 3 sau 4 al unui bloc din centrul Botoșaniului? Doar dacă asistăm la un potop biblic care acoperă orașul complet. Singurele inundații reale de la bloc sunt cele provocate de vecinul de sus care a uitat robinetul deschis, risc pe care PAD-ul nu îl acoperă sub nicio formă. Pentru asta, cetățeanul de la bloc plătește o taxă inutilă.
Alunecările de teren: Blocurile de locuințe din Botoșani sunt construite, de regulă, pe fundații solide, în zone urbane plane, după studii geotehnice. Șansele ca un bloc întreg să o ia la vale într-o marți după-amiază sunt aproape zero. Din nou, locatarii de la bloc plătesc pentru un risc science-fiction.
Cutremurul și marea păcăleală a despăgubirii: Acesta este singurul risc real. Însă, în caz de seism major care ar pune un bloc la pământ, suma maximă asigurată de 100.000 de lei (aproximativ 20.000 de euro) este o picătură într-un ocean.
Ce poți cumpăra astăzi cu 20.000 de euro într-un oraș? Nici măcar un garaj sau o garsonieră confort 3 la periferie. Practic, statul te obligă să cotizezi anual pentru ca, în caz de dezastru total, să rămâi și pe drumuri, și cu o sumă de bani care nu îți ajunge nici pentru avansul unui credit nou.
Județul Botoșani nu face decât să reflecte neîncrederea profundă a românilor într-un sistem de asigurări obligatorii care seamănă mai degrabă cu o taxă mascată decât cu un sprijin real în caz de nevoie.
Până când sumele asigurate nu vor reflecta valoarea reală de piață a imobilelor, iar riscurile nu vor fi diferențiate clar între o casă de pământ și un apartament de beton, românii vor continua să prefere amenda teoretică în locul unei cheltuieli certe și inutile.