Schimbare majoră. Cum vor fi evaluați elevii din toamnă. Apar trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat

Foto: Euronews

Din toamnă, în învățământul primar și gimnazial vor fi introduse standarde naționale de evaluare, care vor stabili mai clar ce trebuie să știe și să poată face un elev. Sistemul de notare nu se schimbă, însă profesorii vor avea criterii comune de evaluare și trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat.

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, explică faptul că noile standarde nu trebuie confundate cu o nouă grilă de acordare a notelor. Scopul este ca profesorii din întreaga țară să evalueze elevii după aceleași criterii și să reducă diferențele de interpretare de la o școală la alta, potrivit tvrinfo.ro.

„Aș vrea să facem foarte, foarte clar distinția între evaluare și notare. Pentru că toată lumea are senzația că atunci când evaluezi, pui notă. Nota este o imagine la un anumit moment, dacă vreți, ca un flash. Evaluarea este un proces mult mai larg, care are inclusiv partea de prognostic, pentru ce vreau să fac evaluarea, inclusiv partea de ce urmează după, care sunt cele mai importante lucruri. Deci, dacă reducem evaluarea doar la o notă, lucrurile nu sunt așa cum trebuie. Sigur, avem nevoie de note pentru comparații, avem nevoie de note pentru clasamente, dar evaluarea este pentru învățare”, a explicat Bogdan Cristescu.

Ce înseamnă nivelurile de bază, consolidat și avansat

Noile standarde nu modifică programa școlară. Ele vor preciza mai exact ce trebuie să demonstreze elevul pentru fiecare competență prevăzută deja în programă.

„Standardul de învățare care a apărut a fost ce anume vreau eu să evaluez aici, ce înseamnă să identific. Și pentru acest standard de învățare, care precizează clar, și atunci nu mai lasă profesorul să creadă cam orice, au apărut și cele trei niveluri. De bază, consolidat și avansat.”

Diferența dintre niveluri nu ține doar de cantitatea de informații pe care elevul o reproduce, ci și de capacitatea sa de a utiliza ceea ce a învățat.

„Diferențele dintre ele sunt legate, în primul și în primul rând, de cum aplică copilul cunoștințele, al doilea, cât de autonom este în învățare, pentru că ideea de bază e de ce evaluez, ca să văd dacă pot construi pe ceea ce am clădit deja. Și atunci, eu trebuie să-mi dau seama dacă el are o anumită autonomie în învățare și apoi, cel mai important, în ce măsură el aplică aceste cunoștințe, deci competența și o demonstrează, în contexte familiare, nefamiliare și de viață reală. Din nou, foarte, foarte important”, a arătat Bogdan Cristescu.

Astfel, profesorul nu va urmări doar dacă elevul știe o informație, ci și dacă o poate folosi, dacă poate lucra independent și dacă poate aplica ceea ce a învățat în situații noi sau din viața reală.

Nivelurile nu se transformă automat în note

Bogdan Cristescu subliniază că standardele nu reprezintă o grilă în care profesorul bifează anumite criterii, iar la final rezultă automat o notă.

„Și atunci, aceste standarde de evaluare arată exact ceea ce trebuie să evaluez eu. Sigur, finalul va fi și în notă. Dar nu sunt niște, nu știu, ca o grillă de check, check, check, iese șapte.”

Potrivit directorului Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, una dintre principalele mize este reducerea subiectivității în evaluare.

„În acest moment, când se spune clar ce înseamnă o identificare de bază, o identificare consolidată sau o identificare avansată, eu îmi direcționez chiar modul de a gândi ca profesor în construirea procesului de învățare. Deci, din punctul nostru de vedere, subiectivitatea clar va scadea, pentru că toți vom vorbi la fel. Aceasta este o evaluare criterială, deci toți vom folosi aceleași criterii. Este clar că subiectivitatea scade. Nota este o etapă ulterioară, pentru că, așa cum spuneam, nota este, dacă vreți, o poză,” a sbliniat Bogdan Cristescu.

Cum vor fi construite lucrările

Și testele sau lucrările scrise vor putea conține cerințe corespunzătoare celor trei niveluri de performanță.

„Nu despre asta este vorba. Sigur, noi dăm și exemple de item. Dar punctajul va pleca din câți itemi de bază ai, câți itemi de consolidat ai, câți itemi de avansat ai și de acolo vom merge către un punctaj și aceștia se vor putea folosi în platformă și aici se vor implica toate acele metodi, moderare.”

Profesorii aceleiași discipline ar urma să stabilească împreună nivelul de dificultate al cerințelor, inclusiv atunci când organizează o evaluare comună.

„De exemplu, dacă vrem să dăm o lucrare sumativă comună la nivelul catedrei, toți profesorii se strâng și spun: Aa, uite, eu itemul ăsta îl consider pentru avansat! A, itemul ăsta îl consider pentru de bază! Hai să avem cu toții o abordare comună!”

Cum se ajunge, totuși, la notă

Nivelurile de performanță vor contribui la stabilirea notei, însă aceasta nu va rezulta dintr-o conversie automată de tipul „de bază înseamnă nota X” sau „avansat înseamnă nota 10”.

Bogdan Cristescu arată că profesorul va lua în calcul ansamblul comportamentelor și competențelor demonstrate de elev.

„Adică eu spun așa, de bază. Înseamnă că am baza. Dacă majoritatea comportamentelor demonstrate de către elevi sunt la nivelul de bază, către ce notă v-ați îndreptat? Dacă majoritatea comportamentelor sunt bază și încă ceva, probabil că mă pot gândi la șase.”

În situațiile în care elevul are rezultate diferite de la o competență la alta, nota poate ține cont și de evoluția sa.

„S-ar putea să am de trei ori consolidat, o dată avansat și o dată de bază. Cum iau decizia? Decizia o iau: în funcție de progres, în funcție de efort, în funcție de comportament anterior și atunci s-ar putea ca în această situație unui elev să-i dau șapte și unui elev să-i dau opt. Pentru că am văzut un progres, pentru că am văzut o zonă de creativitate. Dar când eu am majoritatea consolidat, sigur nu-i dau cinci.”

Introducerea standardelor va fi graduală

Noile standarde nu ar urma să devină obligatorii pentru profesori din prima zi. Implementarea este gândită în etape, pe parcursul a trei ani.

„În primul an, profesorii să fie conștienți, să înceapă să le aplice benevol, să vadă unde ajung, adică acest an școlar care începe în toamnă, pentru toată lumea. Dar să fie, tematică discuției cu inspectorii, cu cercurile metodice și așa mai departe, în anul următor, deja să facă parte din criterii de asistență la ore și tot, urmând ca o obligativitate bătută foarte clar în cuie, să fie din al treilea an după ce toată lumea s-a obișnuit cu ele.”

În același interval este avută în vedere și dezvoltarea unei platforme de evaluare, care să le ofere profesorilor un instrument suplimentar pentru aplicarea standardelor. Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a anunțat că a fost deja semnat contractul de implementare a platformei și în 2029 ar trebui să fie funcțională.