ANAF accelerează controalele pe averile persoanelor fizice. Trebuie să justifice fiecare leu

Autoritatea fiscală din România, ANAF, desfășoară una dintre cele mai ample campanii de control din ultimii ani, orientată spre verificarea situațiilor fiscale ale persoanelor fizice, relatează Profit.ro.

În perioada iulie 2025 - mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice, în cadrul uneia dintre cele mai extinse campanii de verificare derulate în ultimii ani. În urma controalelor, autoritățile au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei și au instituit măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, precum popriri și sechestre aplicate în vederea recuperării sumelor datorate, conform unor date comunicate recent de ANAF.

Dincolo de cifre, aceste verificări oferă indicii utile despre situațiile care atrag atenția inspectorilor fiscali și despre neregulile identificate cel mai frecvent. Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este structura ANAF specializată în verificarea situației fiscale personale. Activitatea acesteia include atât verificări documentare, prin care sunt analizate documente și informații referitoare la situații fiscale punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale, o procedură mai amplă prin care autoritățile fiscale analizează dacă veniturile declarate sunt în concordanță cu patrimoniul și situația fiscală a contribuabilului.

Printre contribuabilii aflați în atenția DGCVPF se regăsesc și persoanele fizice cu avere mare (PFAM), categorie care include persoanele fizice rezidente în România a căror avere estimată depășește echivalentul a 25 milioane euro. În scopul administrării fiscale a acestei categorii, ANAF întocmește și actualizează Grupul persoanelor fizice cu avere mare, care poate include și soțul sau soția, precum și rudele și afinii acestora până la gradul al II-lea.

Conform datelor ANAF, cele mai frecvente categorii de nereguli identificate în cadrul controalelor au vizat fonduri a căror proveniență nu a putut fi justificată. Printre situațiile întâlnite s-au numărat depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale societăților în care contribuabilii dețin participații, achiziții de bunuri mobile și imobile realizate cu numerar, împrumuturi acordate propriilor societăți și majorări de capital social. De asemenea, au fost identificate cazuri în care contribuabilii au invocat fonduri obținute în străinătate, care nu au putut fi confirmate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din alte țări.