Biserica își extinde misiunea dincolo de spațiul solemn al rugăciunii și se transformă într-un loc al comunității în care oamenii se simt „acasă” în Casa Domnului. Practic, Biserica nu este doar loc de rugăciune, ci și pentru învățare, pentru socializare, pentru bucurie. Au demonstrat asta peste 100 de copii din Parohia Pacea din Botoșani care au participat la Tabăra din tinda bisericii, dar și Școala de vară „Bucuria copiilor”.
Timp de câteva zile, curtea parohiei a răsunat de glasurile entuziasmate ale celor mici, care s-au desprins de ecrane pentru a experimenta frumusețea interacțiunii reale și a cunoașterii practice.
Au învățat lucruri noi împreună, au făcut sport, au râs, au participat la cursuri de prim ajutor, la ateliere de muzică, au luat parte la tot felul de jocuri și au vizitat o fermă de animale din județ.
Proiectul le-a oferit copiilor un spațiu sigur și dinamic în care să își dezvolte abilitățile sociale și creative. Fiecare zi a fost concepută ca un echilibru perfect între spiritualitate, educație și divertisment pur
„Tabăra din tinda bisericii, desfășurată în perioada 9–11 august, a ajuns la final, dar bucuria din sufletele noastre va dăinui mult timp de acum înainte! A fost o călătorie extraordinară, plină de râsete și conexiune profundă la Parohia Pacea din Botoșani, unde peste 100 de copii au trăit experiențe minunate. Au fost zile pline de zâmbete, energie pozitivă și prietenii noi”, spun reprezentanții Parohiei Pacea.
Diversitatea activităților i-a ținut pe copii conectați într-un ritm alert și plin de entuziasm. De la starea de pace de la Sfânta Liturghie, până la cursurile distractive de prim ajutor aplicate pe ursuleți de pluș, atelierele de muzică și Jocurile Olimpice pline de adrenalină, fiecare zi a fost o nouă aventură. Copiii s-au bucurat din plin de căutări de comori pline de suspans, jocuri dinamice de echipă și ateliere creative. Fiecare echipă a avut un sfânt ocrotitor. Programul activităților s-a desfășurat de dimineață până seara.
Tranziția de la dinamismul zilei la atmosfera caldă a serii a oferit momente de neuitat, care vor rămâne cu siguranță întipărite în memoria micilor participanți. Și asta pentru că seara a încununat totul în cel mai magic mod: cu momente artistice în aer liber, cântece la chitară, gustul inconfundabil al porumbului copt pe jăratic și povești pline de tâlc, depănate în jurul focului de tabără. Strălucirea de pe cer adusă de spectaculosul foc de artificii a lăsat o amprentă de lumină în ochii tuturor, transformând fiecare clipă a acestei veri într-o amintire trăită la intensitate maximă!
Succesul unui eveniment de o asemenea amploare din Botoșani se datorează în mare măsură oamenilor din spatele scenei, tineri care au ales să își dăruiască timpul și energia pentru a le construi copiilor amintiri de neprețuit.
„Recunoștința noastră se îndreaptă către cei care au făcut totul posibil: Le mulțumim din suflet celor 10 voluntari inimoși de la Departamentul de Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor (Mitropolia Moldovei și Bucovinei – MMB), care au adus atâta energie, bucurie și dăruire!”, precizează cei de la Parohia Pacea.
Parohia Pacea arată că Biserica rămâne un pilon viu și relevant în viața tinerilor, reușind să îmbine tradiția cu metodele moderne de educație non-formală. De altfel, de -a lungul anilor, prin intermediul preotesei Anamaria Macuc, enoriașii au devenit o comunitate extrem de unită, care se ajută reciproc, dar și pe alții aflați în nevoie, fiind practic uniți de biserică.
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
Penibilul a atins cote alarmante la Parohia Pacea din Botoșani, unde respectul pentru cele sfinte și memoria celor adormiți au fost îngropate la propriu sub țipetele și zbenguiala unei activități ilegale ...
întrebare:
- cine a autorizat cimitirul ca loc de joacă și activități extrașcolare ?!?
Pentru început, o scurtă și brutală lecție de cateheză: în Biserica Ortodoxă NU există instituția femeii-preot. „Preoteasa” nu are niciun statut juridic, nicio funcție teologică și nicio autoritate pastorală. Este pur și simplu nevasta/fumeia preotului. Faptul că o nevastă care se crede preoteasă își arogă rolul de manager de evenimente ecleziastice și organizează tabere după bunul plac nu este management modern, ci un abuz de autoritate și o sfidare directă a canoanelor.
Dar dincolo de impostura teologică, absurdul atinge apogeul când privim locația: o curte situată în interiorul unui cimitir. Să transformi un spațiu sacru, destinat exclusiv liniștii, rugăciunii și reculegerii, într-un parc de distracții zgomotos este o dovadă de un primitivism spiritual înfiorător.
OMG !
Să aduci copii care să urle, să alerge și să se distreze printre cruci și morminte NU este „cool”, nu este educativ și nu este modern...este facking lipsă de respect pentru cei care locuiesc acolo: străbunii noștrii .
Să faci asemenea " activități într-un cimitir sau lângă perimetrul său " este de fapt o profanare simbolică și o lipsă crasă de bun-simț elementar.
Concluzie...
Cimitirul nu este teren de sport și nici curte de școală generală. Să educi tânăra generație în spiritul unui dispreț total față de solemnitatea morții și față de durerea celor care vin acolo să plângă este un eșec educațional major.
Dacă „organizatorii” au confundat cimitirul cu Disneyland, ar trebui să lase de urgență managementul parohial celor care înțeleg noțiunea de sacru și să se mute cu tot cu purcel,cățel la marginea unui sat uitat de lume..., redând cimitirului PACEA liniștea pe care au călcat-o în picioare in mod deliberat fără să se gândească o clipă la cei care vin acolo și plâng după ce-i plecați.
....
P.S:În primul rând, din punct de vedere teologic și canonic, în Biserica Ortodoxă nu există / nu a existat vreodată și nu o să existe instituția femeii-preot...femeile în B.O.R. nu au acest drept de a sluji,de a purta titulatura de ...
" preoteasa ".punct.
Termenul de „preoteasă” este doar o formulă de bășcălie rurală și fals / fake respect atribuită nevestei preotului, fără ca aceasta să dețină harul preoției, autoritatea pastorală sau dreptul de a conduce structuri ecleziastice în mod oficial.