Un medic din Botoșani construiește primul spital universitar SMART din România

Cum poate o universitate medicală să rămână relevantă într-o lume dominată de tehnologie, date și schimbări rapide? Răspunsul vine din inima Transilvaniei, însă viziunea din spatele lui aparține unui medic originar din Botoșani. Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei transformă din temelii conceptul de învățământ și asistență medicală în România, conducând Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș către construirea primului spital universitar SMART din țară.

Totul a început acum opt ani, când universitatea a luat o decizie curajoasă care i-a redefinit complet identitatea academică: fuziunea prin absorbție cu Universitatea „Petru Maior”. Această mișcare strategică a unit medicina tradițională cu tehnologia modernă, transformând ingineria clasică în inginerie medicală, managementul în health management, și oferind științelor socio-umane o puternică tușă medicală. În viziunea rectorului, universitatea a depășit faza simplă de predare și cercetare, intrând într-o eră nouă, profund antreprenorială, care produce valoare economică și socială directă, potrivit Radio România Cultural.

„Am încercat ca să convertim, într-o anumită măsură, programele pe care le-am luat prin absorbția Universității Petru Maior, într-o zonă care să aibă legătură cu medicina. Ingineria a devenit preponderent inginerie medicală, managementul și economiile au devenit preponderent orientate spre sistemul sanitar și spre health management, chiar și disciplinele din zona de socio-umane au o tușă puternică medicală.”, spune acesta.

Piesa centrală a acestei strategii este noul spital universitar SMART, conceput nu doar ca o infrastructură medicală clasică, ci ca un ecosistem digital complet integrat. Gândit în tandem cu un centru de date masiv, spitalul va fi capabil să integreze informațiile medicale la scară largă, transformând algoritmii într-un sprijin vital pentru medici. Leonard Azamfirei privește tehnologia ca pe un instrument inevitabil al progresului, amintind că un calculator performant poate vizualiza în câteva ore un volum de cazuri imagistice egal cu cel din întreaga carieră a unui medic, reducând riscul de eroare, fără ca acest lucru să rezoneze ca o amenințare la adresa expertizei umane.

„Un medic de imagistică vede într-o carieră 500.000 de cazuri. Un calculator performant face o vizualizare de tipul acesta probabil în câteva ore, dar riscul de eroare, de interpretare este infinit mai mic. Nu trebuie să ne sperie lucrul ăsta, dar trebuie să ne pună pe o poziție care să fie una realistă și să folosim ceea ce ne ajută.”, adaugă acesta.