„Dincolo de cască e sufletul copilului meu”. Strigătul de revoltă al unei mame din Botoșani după ce fiul ei motociclist a fost numit „donator de organe”

Cuvintele au o putere uriașă. Pot construi destine sau pot dărâma suflete într-o secundă. O dovedește reacția virulentă și profund emoționantă a Monicăi Mandache, o mamă din Botoșani care a decis să rupă tăcerea și să taxeze public una dintre cele mai crude și cinice etichete folosite în societatea românească la adresa pasionaților de două roți: „donator de organe”.

Totul a pornit de la o remarcă aruncată cu ușurință pe stradă de o trecătoare, chiar în momentul în care fiul femeii, un adolescent de 17 ani, se pregătea să plece cu motocicleta. O singură propoziție a fost de ajuns pentru a îngheța inima unei mame. Monica Mandache nu ascunde faptul că frica o însoțește la fiecare pas, recunoscând că în spatele fiecărei plimbări se află o mamă care nu poate adormi până când nu aude zgomotul familiar al motorului oprit în curte. Cu toate acestea, în loc să aleagă interdicția, a ales un drum mult mai dificil: cel al încrederii.

„Astăzi, în timp ce îmi priveam băiatul de 17 ani pregătindu-se să plece cu motocicleta, am auzit o doamnă spunând în treacăt, cu o ușurință care m-a cutremurat: „Uite-l și pe donatorul de organe…” ​Mi-a înghețat inima. Ca mamă, aceste cuvinte m-au rănit profund. Nu cred că cei care folosesc această etichetă crudă realizează vreodată ce putere uriașă au cuvintele aruncate la întâmplare. Cât rău pot face unei mame și cum, uneori, legea nescrisă a vieții face ca astfel de gânduri grele să se întoarcă exact împotriva celor care le rostesc. ​Nu este ușor să fii mamă de adolescent cu o astfel de pasiune. ​În spatele fiecărei plecări se ascunde o mamă care nu adoarme niciodată până nu aude cheia învârtindu-se în broască și motorul oprit în curte. Da, sunt îngrijorată. De fiecare dată. ​Îl învăț în fiecare zi să meargă regulamentar, să-și stăpânească impulsurile, să fie respectuos în trafic și să nu deranjeze. Dar este un tânăr de 17 ani. Ca orice adolescent, are momente când vrea să iasă în evidență, când testează limitele și regulile. Cine nu a făcut-o la vârsta lui? ​Poate mulți vă întrebați: „Dacă îți este atât de frică, de ce i-ai cumpărat motor?” Pentru că știu ce înseamnă o pasiune adevărată. Nu am vrut ca fricile mele sau prejudecățile lumii să-i reteze aripile și visurile de la o vârstă atât de fragedă. ​Pentru că am ales încrederea în locul controlului absolut (pe care oricum nu îl avem niciunul dintre noi).”, spune femeia.

Dincolo de jachetele de piele, de zgomotul eșapamentului și de adrenalina pe care o implică acest stil de viață, motocicliștii nu sunt doar niște cifre într-o statistică neagră a accidentelor rutiere. Ei sunt fiii, soții, părinții sau frații cuiva. Mesajul Monicăi Mandache este un apel disperat la empatie și umanitate.

„Dincolo de o cască de motociclist e sufletul copilului meu”, spune botoșăneanca.

„​Vă rog, înainte de a mai eticheta un copil pe două roți cu acele cuvinte cumplite, amintiți-vă că sub acea cască bate o inimă. Iar acasă, o altă inimă – a unei mame – tresare la fiecare zgomot de motor, sperând doar să-și strângă copilul în brațe, întreg, la finalul zilei. ​Să fim mai buni în trafic, dar mai ales, să fim mai buni în cuvinte”, adaugă Monica Mandache.