Ce înseamnă dacă te doare șoldul?

Durerea de șold înseamnă orice disconfort localizat în zona unde coapsa se unește cu pelvisul. Aceasta poate avea caracter ascuțit, surd sau apăsător, în funcție de motivul apariției. Uneori, simți că durerea provine direct din șold, însă cauza poate fi localizată în spate, la nivelul coloanei lombare sau chiar în genunchi. De aceea contează să identifici corect originea problemei.

Cum funcționează șoldul și de ce apar frecvent probleme?

Articulația șoldului unește capul femurului cu bazinul, asigurând stabilitatea și mobilitatea necesare pentru a merge, a urca scări sau a face sport. Un cartilaj fin acoperă suprafețele osoase, facilitând mișcările fără frecare. În jurul articulației găsești ligamente, mușchi și tendoane robuste, responsabile cu susținerea și mișcarea piciorului.

În timp, efortul repetat sau mișcările bruște pot provoca leziuni ori uzură, ceea ce duce la apariția durerilor. Dacă vrei informații suplimentare și detalii specifice pe această temă poți consulta și totul despre durerea de șold pe MedLife.

Care sunt principalele cauze de durere de șold?

Multe situații pot declanșa această afecțiune:

Afecțiuni degenerative

Coxartroza reprezintă o afecțiune frecventă la persoanele de peste 50 de ani. Aceasta apare prin deteriorarea cartilajului articular și inflamația țesuturilor din zonă, ceea ce provoacă rigiditate și dificultăți la mișcare. Dacă ai kilograme peste limita recomandată, ai un risc crescut. Femeile și cei care au suferit accidentări repetate prezintă și ei o incidență mai mare.

Necroza capului femural înseamnă că nu mai ajunge suficient sânge la capul femurului, ceea ce determină lezarea osoasă. Poate apărea după traumatisme, în urma consumului excesiv de alcool, la persoanele care fumează sau la cele care au urmat tratamente cu corticosteroizi pe perioadă lungă.

Traumatisme și leziuni sportive

Următoarele situații fac parte din scenariile pe care le întâlnesc frecvent la cabinete:

  • o căzătură pe scări provoacă fracturi la persoane în vârstă sau cu oase fragile (osteoporoză);
  • participarea la antrenamente intense fără încălzire duce la întinderi sau entorse;
  • o lovitură la nivelul șoldului determină, uneori, inflamația tendoanelor (tendinită) sau a burselor (bursită) care amortizează mișcarea.

În aceste cazuri, observi rapid limitarea mișcărilor, deformări locale, umflături sau dificultate la mers.

Probleme neurologice

Atunci când simți o durere care pleacă din zona lombară, coboară prin șold și se duce spre coapsă sau picior, este posibil să fie sciatică. Aceasta apare de obicei în urma compresiei nervului sciatic, cauzată de hernii de disc sau spasme musculare la nivelul spatelui. Durerea descrisă ca arsură sau șoc electric se poate agrava la mers sau stat prelungit pe scaun.

Alte cauze

Ocazional, apar și alte motive care nu țin de uzură sau traumă:

  • Tumorile osoase pot provoca dureri persistente, greu de localizat la început.
  • Modificările hormonale din timpul sarcinii determină relaxarea ligamentelor și o mobilitate mai mare a articulațiilor, ceea ce poate duce la disconfort.
  • Unele infecții sau boli inflamatorii sistemice pot afecta direct țesuturile din jurul șoldului.

Ce semne și simptome anunță o problemă la șold?

Durerea nu se manifestă identic la toți pacienții. Unele persoane o resimt pe fața anterioară a coapsei sau în zona inghinală, în timp ce altele localizează disconfortul pe lateral sau spre fese. Simptomele pot fluctua sau se pot înrăutăți în anumite momente ale zilei, mai ales seara ori după efort.

Urmărește cu atenție următoarele semnale:

  • rigiditate și dificultate la începutul mișcării (mai ales dimineața);
  • scădere a mobilității piciorului;
  • apariția unui șchiopătat sau modificare a mersului;
  • umflături, căldură sau înroșire locală;
  • iradierea durerii către genunchi sau gambă;
  • amorțeli sau slăbiciune musculară.

De exemplu, dacă după o lovitură sau cădere simți brusc o durere intensă și nu mai poți păși, solicită rapid un control medical.

Cum afli motivul durerii de șold? Investigații recomandate

Identificarea cauzei începe mereu cu o discuție detaliată între pacient și medic, urmată de un consult clinic atent. Specialistul notează modul de apariție a durerii, cât durează, factorii care agravează sau calmează simptomele, situațiile anterioare similare și eventuale boli asociate.

Pentru confirmare, medicul poate să recomande:

  1. Radiografie – indicată pentru a depista fracturi sau modificări de structură osoasă;
  2. RMN – utilizată atunci când suspectează leziuni ale cartilajului sau țesuturilor moi (cum ar fi ligamente sau tendoane);
  3. CT (tomografie computerizată) – oferă imagini detaliate când există suspiciunea unor fracturi mai greu de observat la radiografie;
  4. Analize de sânge – ajută la identificarea infecțiilor sau a bolilor inflamatorii;
  5. Puncție de lichid articular – recomandată mai rar și doar la nevoie.

În funcție de rezultatele investigațiilor, medicul de familie poate trimite pacientul către un ortoped, neurolog sau alt specialist. În cazul durerilor declanșate de boli inflamatorii cronice, reumatologul devine medicul potrivit. Cei de la MedLife au și reumatologie, unde găsești asistență specializată pentru aceste probleme.

Opțiuni de tratament pentru durerea de șold

Alegerea terapiei depinde întotdeauna de diagnostic. Unele probleme se ameliorează cu măsuri simple, cum ar fi:

  • repaus temporar sau evitarea activităților care intensifică durerea;
  • administrarea de medicamente antiinflamatoare sau analgezice conform indicațiilor medicului;
  • aplicarea de gheață local și exerciții de mobilizare sub supraveghere.

În alte situații, fizioterapia sau infiltrarea locală pot accelera vindecarea. Pentru afecțiuni avansate, cum este coxartroza severă sau fracturile, poate fi necesară o intervenție chirurgicală (artroscopie sau protezare).

Ce poți face pentru a preveni durerile de șold?

Nu poți elimina toți factorii de risc, dar poți reduce probabilitatea apariției durerii astfel:

  • menține o greutate adecvată pentru a scădea presiunea pe articulații;
  • alege activități fizice cu impact redus (înot, ciclism, mers);
  • evită perioadele lungi de repaus la birou sau statul prelungit pe scaun;
  • poartă încălțăminte potrivită și utilizează echipament de protecție atunci când faci sport;
  • ai grijă să ai o alimentație variată, bogată în nutrienți.

Prevenția implică auto-monitorizarea simptomelor și participarea regulată la controale medicale.

Când este necesar să mergi de urgență la medic?

Solicită imediat asistență specializată dacă:

  • simți brusc o durere puternică după o căzătură sau accident;
  • nu poți sprijini deloc piciorul sau apare imposibilitatea de a merge;
  • observi umflare rapidă, deformări sau senzație de pierdere a controlului asupra piciorului;
  • durerea nu cedează după repaus sau analgezice uzuale;
  • apar amorțeli prelungite, slăbiciune sau pierdere de forță în membrul inferior.

Ignorarea oricărui astfel de semn poate duce la complicații neașteptate sau îngreunarea recuperării.

Acest articol are scop informativ și nu ține loc de consult medical de specialitate. Pentru orice simptom nou, modificare accentuată sau neclaritate, discută întotdeauna cu medicul. Evaluează periodic starea de sănătate și adoptă obiceiuri care mențin șoldul funcțional și lipsit de dureri pe termen lung.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *