Aurica și Vasile Sarman au 72, respectiv 73 de ani, și anul acesta, sărbătoresc 51 de ani de căsnicie. El, originar din satul Ciprian Porumbescu, Suceava, iar ea, din satul Dorobanți, comuna Nicșeni, Botoșani, s-au cunoscut în Iași, unde amândoi lucrau. Aurica Sarmanu muncea la magazinul Moldova, unul dintre cele mai mari din oraș la acea vreme, iar Vasile Sarmanu era angajat la fabrica de ulei. S-au văzut, s-au plăcut și nu s-au mai despărțit. Timpul a trecut, iar viața i-a dus pe drumuri grele, dar niciodată separate. Vasile Sarmanu a urmat cursurile Facultății de Teologie la 51 de ani, după o perioadă de boală. A devenit preot la 57 de ani și a slujit timp de un deceniu într-un sat sărac din Dorohoi, fără salariu, doar din dorința de a ajuta. În tot acest timp, soția i-a fost alături, indiferent de situație.
„Eu sunt din satul Ciprian Porumbescu, din Suceava, soția este de la Dorobanți, Botoșani. Prima dată, ce mi-a plăcut cel mai mult la ea a fost sufletul. Ne-am întâlnit în Iași, în oraș. Lucram amândoi aici. Soția lucra la magazinul Moldova, chiar când s-a deschis. Eu lucram la fabrica de ulei. Am lucrat în mai multe locuri, dar în ultimii ani, aproape 20 de ani, am fost director în asigurări. Între timp, am făcut și facultate. Eu deja aveam studii economice, am terminat Științe Economice. La un moment dat, m-am îmbolnăvit foarte tare și nu puteam face nimic din cauza bolii. Dar m-am gândit: «Doamne, eu la cap nu am nimic, ia să mă apuc să învăț». Și așa, la 51 de ani, m-am apucat să fac Facultatea de Teologie. La 55 de ani am terminat, iar la 57 m-am făcut preot. Am stat, timp de 10 ani, în Dorohoi, în cel mai sărac sat, în Mateieni. Acolo am fost preot. Nu am acceptat salariu, nimic. Ne descurcam cu soția mea din pensiile noastre. Munceam de plăcere. Nu am dorit să stau atât de mulți ani, dar m-am atașat. Când am plecat de acolo, am plecat mulțumit, că am sfințit biserica. Am renovat tot, am făcut tot ce trebuia”, a povestit Vasile Sarmanu.
Potrivit bzi.ro, Aurica Sarmanu își amintește și acum, cu zâmbetul pe buze, cum l-a cunoscut pe Vasile. Era colegă de muncă cu una dintre fetele care stăteau în gazdă cu el. Curioasă, dar precaută, femeia a vrut mai întâi să-l observe, înainte să-l cunoască oficial. L-a testat de la distanță și a decis că merită o șansă. După trei luni de relație, s-au căsătorit. Nu aveau nimic, dar au construit totul împreună, pas cu pas. Au crescut un băiat, care acum trăiește în Miami, SUA, și au doi nepoți. Iar Aurica și Vasile Sarmanu, rămași în Iași, sunt, în continuare, împreună, ținându-se de mână pe stradă, cum o făceau și în tinerețe.
„Eu lucram, cu o colegă, la magazinul Moldova, iar colega asta stătea în gazdă cu el. El stătea în gazdă cu două fete. Era fătălău. Puneau bani toți trei și mâncau la grămadă. Fata aceea, colega mea, m-a citit pe mine și mi-a zis așa: «Tu ai suflet bun și foarte bine v-ați împăca voi, amândoi», și ne-a făcut cunoștință. Dar să vedeți ce am făcut! Colega mea a spus că va veni el să mă vadă, iar eu i-am zis: «Lasă-mă mai întâi să-l văd eu». M-am dus în spate, la raionul de la Moldova. L-am lăsat să vină, să vorbească cu colega mea și să văd eu dacă îmi place, dacă îmi convine sau nu. Dar a plecat. I-a spus colega mea că eu nu sunt. Asta a fost cam pe 28-29 decembrie, acum 51 de ani. Mi-a plăcut că este calm și cuminte. Am zis că așa sunt și eu, deci o să ne împăcăm amândoi. Anul trecut, am împlinit 50 de ani de când suntem împreună. Am vorbit trei luni și ne-am căsătorit. Nu aveam nimic, nici casă, nici masă, dar întâi ne-am făcut copil. Singurul din viața noastră. Soțul meu plecase în armată, iar când s-a întors, copilul avea deja un an. Am început totul de la nimic, părinții nu ne puteau ajuta, dar uite că a făcut două facultăți, fiind însurat. Eu nu am făcut facultate, am făcut doar liceul și am mers numai cu asta. Acum, băiatul nostru e căsătorit, e în Miami. E cu familia acolo. Avem doi nepoți de la el. Un băiat de 19 ani și o fată de 26, care este și ea căsătorită tot acolo. Noi am rămas, în doi, aici. E bine că ne avem unul pe altul”, a povestit, pentru sursa citată, Aurica Sarmanu.
Astfel, povestea de dragoste a cuplului, cei doi soți care s-au cunoscut la magazinul Moldova, fiind clădită pe răbdare, credință și iubire, a fost recunoscută, public, pe 10 mai 2025, când au fost premiați de primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Familiei.
