România se confruntă cu o situație alarmantă, constatându-se pierderea anuală a aproximativ un hectar de teritoriu în fiecare an. Impactul acestui fenomen devine și mai evident atunci când ne gândim că în ultimele patru decenii, aproximativ 60 de hectare au dispărut în județele Botoșani și Galați.
România se confruntă cu o problemă gravă legată de pierderea terenului, cauzată în principal de acțiunea de eroziune a Râului Prut. Acesta „mușcă” permanent din malul românesc, determinând o reducere a teritoriului țării. În ultimii patru decenii, aproximativ 60 de hectare au fost pierdute în județele Botoșani și Galați ca rezultat direct al acțiunii acestui râu.
În satul Baranca, din comuna Hudești, județul Botoșani, o localitate situată chiar la granița cu Ucraina, râul Prut rupe constant din malul românesc, se arată în într-o interpelare parlamentară făcută de deputatul Dorinel Cosma. Conform documentului, primarul comunității locale, din anii comunismului și până acum, peste 60 de hectare din malul românesc au dispărut.
Pierderea de teritoriu românesc, prin eroziunea râului Prut, a fost constatată și în județul Galați. În anii 2016 și 2017, Administrația Națională Apele Române a efectuat o serie de cercetări privind cauzele și evoluția acestui fenomen. Conform studiului elaborat atunci, zona râului Prut, în dreptul trecerii de frontieră între România și Republica Moldova, este cea mai erodată zonă, ceea ce a dus la această situația îngrijorătoare, și anume pierderea anuală de teritoriu. În zona Galați, dispar anual circa 2 metri liniari de teren, iar în decurs de zece ani, România pierde circa jumătate de hectar din teritoriu în această zonă.
Ce spune Ministerul Mediului
În perioada anilor 2000 dar și anterior, au fost executate lucrări de apărare a malului drept al Prutului, mai importante fiind în zona localităților Baranca, Oroftiana și Horodiștea. La Horodiștea, de-a lungul anilor, Prutul și-a făcut în mod natural o tăiere de cot, o suprafață de câteva hectare, fiind astfel izolată. Lucrările efectuate, spune documentul semnat de oficialul Guvernului, au constat în excavarea vechiului șenal al râului și apoi astuparea tăierii de cot cu anrocamente. Acțiunea de aducere pe vechiul traseu s-a desfășurat pe perioadă de circa 20 de ani din cauza alocării reduse de fonduri de la bugetul de stat.
Pe sectorul sudic al Prutului (în zona județului Galați), meandrarea albiei este redusă, astfel încât eroziunea malului este scăzută, se spune în document. Ministrul spune că orice lucrare executată pe cursul apelor ce constituie frontieră de stat necesită notificarea și aprobarea statului vecin, potrivit Realitatea.net
Cât durează vacanţa de Paşte a elevilor în 2024. Câte zile se suprapun peste minivacanţa părinţilor