Una dintre cele mai puțin cunoscute și totuși surprinzătoare zone viticole din România se află pe dealurile Botoșanilor. Județul renumit mai mult pentru iazuri și creșterea animalelor, excelează și în materie de vinuri, fie că este vorba despre soiuri nobile, fie din cele tradiționale, țărănești.
Când vorbim despre vinuri, în România, ne gândim mereu la marile zone viticole, de la Murfatlar, trecând prin Valea Prahovei, către Vrancea și oprindu-se, pe drumurile vinului, în nord, la Cotnari. Există însă și alte zone viticole, aproape necunoscute, dar bogate în vinuri de calitate și arome surprinzătoare.
Una dintre acestea este județul Botoșani, cu bogăția sa de dealuri și coline, cu sol nisipos, ideal pentru cultura viței de vie. De altfel, în ultimii cinci ani, au și apărut la Botoșani câteva brand-uri viticole locale, pe lângă bogăția de vinuri țărănești, cu o tradiție de câteva sute de ani.
De la „Sculăul de Rădeni”, la „Malaga de Mihălășeni”
Unul dintre cele mai cunoscute zone viticole din județul Botoșani se află în zona Frumușica, o comună situată la granița cu județul Iași. Dealurile din zonă, prelungire a celor care vin dinspre Cotnari, sunt ideale pentru cultura viței de vie. Localnicii, de altfel, sunt faimoși pentru producția de vin.
Unul dintre vinurile țărănești, vechi, care dau zonei o notă aparte, este cel negru. În zonă poartă numele de „sculău” și este extrem de bogat în tanin, o substanță care pune puternic sângele în mișcare.
„Vinul acesta se face din «căpșunică», o poamă aromată. Ravacul se lasă cu pielița neagră a strugurelui negru. Vinul trebuie să fie aromat şi dinţii şi buzele să fie negre”, precizează un sătean din Rădeni, Frumușica.
Un vin asemănător, cel puțin ca și culoare, se face și în comuna Mihălășeni. Localnicii îi spun „malagă de Mihălășeni”, un vin negru și aromat. Mai ales localnicii din Frumușica cred că vinul negru are proprietăți afrodisiace. „Nu mai mult de două pahare, că-ți taie genunchii după”, glumește un localnic.
Vinuri de soi, italienești, pe dealuri moldovenești
Pe lângă aceste soiuri bătrânești, în județul Botoșani, tot pe baza unei tradiții viticole seculare, sunt localnici care fac viticultură modernă, cu tehnologie nouă, dar cu vinuri în mare parte bio.
În zona Frumușica, la Storești, Sebastian Jitaru, un botoșănean care a lucrat într-o zonă viticolă din Italia, ani la rândul, s-a întors acasă. A plantat soiuri nobile italienești în pământul familiei și a realizat un brand viticol bio, numit Jitari. „Noi facem vin artizanal, biologic. Avem fetească albă, fetească neagră, sauvignon şi pinot gri. Toate sunt preparate după reţete italieneşti învăţate acolo, în sudul Tirolului”, precizează Sebastian Jitari.
La fel și Cătălin Neculai Ionescu, un alt botoșănean care a lucrat într-o podgorie din Italia, a reușit să pună pe picioare un brand viticol, undeva între comunele Albești și Trușești. Și în acest caz soiurile, dar și dotările viticole, au fost aduse din Italia, scrie adevarul.ro
