„Muntele” plin de mistere și de superstiții din județul Botoșani. „Ferească Dumnezeu să meargă careva acolo noaptea”

Măgura Ibăneștiului, din județul Botoșani este un deal înalt care oferă priveliști de neuitat, asemănătoare celor din stațiunile montane. Măgura este cel mai înalt punct din județul Botoșani, este un loc plin de legende înconjurat de păduri seculare, scrie Adevarul.

La 50 de kilometri de municipiul Botoșani, aproape de granița României cu Ucraina, se află comuna Ibănești, un loc plin de tradiții dar și de peisaje naturale care taie răsuflarea. Cea mai importantă atracție naturală a Ibăneștiului este Măgura, un deal înalt, cel mai înalt din județ. Pe lângă peisajele deosebite care pot fi admirate de pe Dealul Măgura, locul este încărcat de legende și multă istorie.

”Poți sta acolo ore-n șir fără să te plictișești, bucurându-te de liniște și aer„

În comuna Ibănești, se ajunge trecând prin municipiul Dorohoi. Mai precis, dacă se pornește din municipiul Botoșani, urmăm drumul național care duce la Dorohoi. Traversăm municipiul Dorohoi și intrăm, ținând partea dreaptă, pe drumul național care duce la Darabani.

La un moment dat, virăm stânga în dreptul indicatorului care ne orientează către Loturi Enescu. Ținem drumul până în Ibănești. Pe un drum din apropierea Primăriei, o uliță acoperită cu pietriș, se urcă preț de câțiva kilometri până pe Măgura, cel mai înalt deal din județul Botoșani.

Dacă până în centrul comunei Ibănești, șoseaua este bună, drumul devine anevoios către Măgura. Adică, meandre înguste de drum pietruit, cu multe ulițe secundare care pot păcăli călătorul fără experiență.

După 10 minute de urcuș cu mașina ca într-un turn, vine și răsplata. Mai precis platoul Măgura, situat la aproape 400 de metri altitudine. Este un loc incredibil cu o panoramă de neratat. De jur împrejur păduri seculare dese, iar în zilele senine se zăresc și creste montane din depărtare.

De aici pot fi văzuți Codrii Herței, cum se întinde de-o partea și de alta a graniței cu Ucraina. Aerul este tare și curat, aproape ca la munte. Toți cei care ajung pe Măgura spun că experiența este de neratat. „Poți sta acolo ore-n șir fără să te plictisești, bucurându-te de liniște și aer. Este un loc unde poți să admiri peisajul sau pur și simplu să meditezi în liniște”, spune Lavinia, o tânără de aproximativ 30 de ani venită pentru prima dată pe Măgura.

Focuri vii, povești cu fantome și vechi ruine

Dacă pentru turiști Măgura Ibăneștiului este un loc extraordinar de unde poți admira peisaje incredibile, pentru localnici, dealul este un loc de mândrie, venerație dar și care provoacă teamă. Din generație în generație s-au transmis legendele despre Măgura.

O parte a acestor legende au fost confirmate de descoperiri arheologice și studii ștințifice. De exemplu, pe acest deal înalt a exista o mănăstire de călugări. A fost ridicată de Maria Ibăneasa, boieroaica care avea în stăpânire Ibăneștiul acum cinci secole. Lăcașul de cult a fost construit în memoria soțului și a fiului ei, cel mare, morți în luptele lui Ștefan cel Mare, cu polonezii, la Codrii Cosminului.

Mănăstirea era în mare parte din lemn dar a fost dotată, de boieroaică dar și de ceilalți din neamul Ibăneasa cu odoare bisericești scumpe, inclusiv cu clopote de aur. Mănăstirea a fost distrusă complet, de tătari în secolul al XVII lea.

„În secolul al XVII lea un grup de tătari atraşi de bogăţia mănăstirii ar fi atacat-o. Avea doar palisadă, nu şi zid de piatră. Au incendiat mănăstirea şi au ras-o de pe faţa pământului. Pe călugări i-ar fi ucis până la ultimul. Erau supăraţi că nu au găsit averi. Nu ştiau că toate odoarele le-au îngropat din timp, încă de când au aflat că tătarii au început jafurile în zona Dorohoiului”, povestea Octavian Vitcu, profesor și specialist în istoria Ibăneștiului.

Astăzi, pe locul unde a fost mănăstirea, se mai află adâncituri, șanțuri și gropi. Nu departe de acest loc, pe unul dintre țancurile dealului, s-a aflat și un fort medieval, al războinicilor feudali din neamul Ibăneasa, puși de voievozii Moldovei să vegheze drumurile comerciale care duceau peste Prut în teritoriile stăpânite de polonezi. Mai ales contra tătarilor.

Săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că pe platoul Măgura, se afla și o cetate dacică veche de aproximativ 2000 de ani. Este un loc încărcat de istorie, aproape venerat de localnici, considerând că acolo se află rădăcinile lor. „Noi suntem legați de Măgura. Acolo a fost scrisă toată istoria noastră, a acestor locuri. Erau sate de țărani viteji care plecau la război cu boierii Ibăneasa, cei mai tari împotriva tătarilor”, spune un localnic în vârstă.

Dealul Măgura stârnește însă și teama multor localnici. Nimeni nu se aventurează după lăsarea serii și nici în timpul zilei dacă nu este musai. Și asta fiindcă zona este considerată bântuită și blestemată. Tocmai din cauza călugărilor uciși cu bestialitate de tătari, poate și ca răzbunare pentru câte înduraseră cu boierii Ibăneasa. Acolo s-ar afla o comoară, ascunsă de călugări, și protejată de spiritele morților.

„Călugării ar fi lăsat un blestem. Cei care vor căuta comoara sau vor spune unde se află să surzească şi să muţească.  Comoara ar fi protejată şi de spiritele călugărilor morţi“, preciza Vitcu.

„Ferească Dumnezeu să meargă careva acolo noaptea să caute comoara. Nici nu vreau să rostesc! Se văd flăcări acolo noaptea”, spune o localnică.

2 thoughts on “„Muntele” plin de mistere și de superstiții din județul Botoșani. „Ferească Dumnezeu să meargă careva acolo noaptea”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *