Cum a reuşit un asistent social de la Protecţia Copilului Botoșani să transforme arta în terapie. „Ne eliberăm sufletul”

Foto adevarul

O asistentă socială de la Protecţia Copilului, din judeţul Botoşani, pasionată de folk, învaţă zeci de copii să cânte la chitară, să se exprime artistic şi mai ales să-şi dea frâu imaginaţiei şi sentimentelor. Propriu-zis, îi învaţă cum să comunice şi să-şi vindece sufletul cu ajutorul artei.

Valentina are 11 ani şi trăieşte în municipiul Dorohoi, un oraş mic din judeţul Botoşani,nordul extrem al României. În fiecare weekend, copila de clasa a V a îşi i-a chitara şi pleacă să se întâlnească cu Ana Camelia Andrieş Mihăilă, o asistentă socială din cadrul DGASPC Botoşani, care în timpul liber, se transformă, din pură pasiune în „profa de chitară”, pentru zeci de copii care iubesc muzica.

Împreună învaţă să-şi exprime sentimentele, să-şi deschidă sufletul, cu ajutorul muzicii, să comunice şi să se bucure de frumos.

„Este cel mai fericit moment al săptămânii. Putem să vorbim despre tot ceea ce ne apasă, prin muzică, şi efectiv să ne eliberăm sufletul. Este mai mult decât o lecţie la chitară. Este terapie”, mărturiseşte Ana, o altă elevă care vine la întâlnirile săptămânale din cadrul grupului de folk „Doro Folk” întemeiat de Camelia Andrieş.

O pasiune de-o viaţă

Camelia Andrieş are 46 de ani şi lucrează de mult timp în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Botoşani şi este asistent social, la bază, dar şi instructor de educaţie. În timpul liber se dedică pasiunilor ei. Mai precis, confecţionării de păpuşi hand-made dar mai ales muzicii.  Este pasionată de muzica folk şi de cântatul la chitară, evident pe aceleaşi ritmuri ale muzicii libere. Dragostea pentru folk o are din adolescenţă, pe atunci când mergea în parcul din municipiul Dorohoi şi cânta alături de alţi tineri, inclusiv de unul dintre membrii, de mai târziu, ai trupei „Fără Zahăr”.

„Visul s-a născut în inima mea în urmă cu aproape 23 de ani, atunci când împreună cu câţiva temerari cum ar fi Bobo Burlăcianu, Olivian, Avva Ciprian, Sebastian Adam, Răzvan T. şi mulţi alţii, ne întâlneam în parcurile din jurul primăriei, atât de tineri, entuziaşti şi plini de idealuri, ne întâlneam cu  emoţie şi trăire de fiecare dată, atât de fericiţi când descopeream noi acorduri sau trucuri la chitară. Acei copii visători care acum sunt nume sonore, au dat viaţă proiectului  meu de a duce mai departe folk-ul în starea lui pură”, îşi aduce aminte Camelia Andrieş de începuturile pasiunii sale.  Încă de atunci dorea să realizeze un grup de folk, dedicat tinerilor, în municipiul Dorohoi, care să înveţe să comunice şi să simtă cu ajutorul muzicii. În 2013, şi-a văzut visul cu ochii.

A lansat proiectul„Folkul de Vară” şi a început, ca odinioară să creeze şi să simtă acordurile în parcuri, alături de tineri pasionaţi de muzică, mai ales dintr-o dorinţă de a transmite mai departe ”microbul” folk. „Povestea Folkului de Vară a început  în 2013, când  împreună cu o mână de tineri şi adolescenţi visători am avut îndrăzneală  să cântăm în Parcul Cholet, chiar dacă pentru mulţi părea o nebunie. Parcul, pe atunci neasfaltat, nu ne-a  împiedicat deloc să cântăm, să ne bucurăm, să simţim muzica  pe acorduri de chitară”, povesteşte Camelia Andrieş.

Doro-folk, mai mult decât o lecţie la chitară

Mai apoi, grupul închegându-se, Camelia Andrieş a reuşit să facă un grup de tineri pasionaţi de muzică. S-a numit „Doro Folk”, de la oraşul Dorohoi şi pasiunea ce-i lega pentru muzica folk. Au venit copii şi adolescenţi de toate vârstele. Mulţi erau pasionaţi de muzică, dar nu ştiau să cânte. Camelia Andrieş i-a învăţat. Şi să cânte la chitară, dar şi să simtă muzica. Doar din pasiune şi din dorinţa de a învăţa lumea să comunice şi să-şi aline sufletul prin artă.

„Am avut multe generaţii de copii care au trecut prin mâna mea. Începem cu câteva acorduri după care continuăm să cântăm la foc de vară. Cei mai mici membrii sunt două fetiţe care au venit de la şase ani, de la grupa pregătitoare şi am avut curajul să le înscriu. Acum sunt în clasa a V a şi vin în continuare”, adaugă dorohoianca.   Lucrurile au devenit cât se poate de serioase, mai ales că întâlnirile „Doro Folk” au început să aibă loc săptămânal, de obicei sâmbăta. Toată lumea cânta, învăţa noi acorduri, noi melodii, devenind tot mai buni. Aşa cum spun şi membrii grupului nu cântă pentru premii sau trofee la diverse competiţii muzicale, ci doar pentru plăcerea a cânta, de a simţi.    Pentru membrii grupului, „Doro Folk” este mai mult decât lecţii la chitară, este un nou mod de a comunica, o terapie prin muzică, în care fiecare îşi exprimă sentimentele cele mai adânci, nestingherit, fără să fie judecat.

„Sunt foarte mulţumită că pot să-i ajut să descopere frumuseţea artei. Să implementăm în sufletul lor pasiunea pentru muzica bună. Să ne bucurăm împreună de aceste sentimente minunate”, spune coordonatorul grupului.  În plus, vara, copiii şi tineri din grupul ”Doro Folk” trăiesc liberi, prin artă. Cu chitările în spate, prin parcuri, la focuri de tabără, comunică cu ceilalţi, cu sine, cu ajutorul muzicii.

Proiecte şi parteneriate

De la câteva întâlniri în parc sau la sala de repetiţii, grupul „Doro Folk” a devenit deja foarte cunoscut la nivelul judeţului, iar Camelia Andrieş, o profesoară de chitară căutată. Membrii grupului au cântat la multe evenimente publice, au colindat, au participat la proiecte frumoase, cu sprijinul unor asociaţii culturale.  „Ne întâlnim săptămânal şi ne pregătim pentru evenimentele care urmează. Avem parteneriate cu asociaţii, cu diferite instituţii, unde cântăm, desfăşurăm programe artistice. Am două clase de chitară la o şcoală privată. Se ridică mulţi copii talentaţi”, conchide Camelia Andrieş.

Sursa: adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com