„Galbenul de Coșula”, fresca de 500 de ani care îi face concurență „Albastrului de Voroneț”. Descoperire unicat în Europa, la Botoșani

În timp ce sucevenii au „Albastrul de Voroneț”, botoșănenii se pot lăuda cu „Galbenul de Coșula”. Mai exact, la Mănăstirea Coșula „Galbenul de Coșula” se observă pe o frescă din secolul al XVI-lea, chiar deasupra intrării în biserică. Această pictură reprezintă „Judecata de Apoi“ într-un mod unic și misterios: imaginile demonilor și ale iadului sunt în partea superioară a compoziției, acolo unde în mod normal este reprezentat cerul, iar în partea de jos apare imaginea raiului cu sființii, proorocii și Iisus Hristos, la Judecata de Apoi.

Aspectul studiat cu intensitate la Mănăstirea Coșula este culoarea folosită de meșterii medievali, „galbenul de Coșula“, un pigment legendar printre istorici. Este o culoare prezentă în special în aureolele sfinţilor şi care, la fel ca şi la Voroneţ, nu se şterge şi este unic, imposibil de reprodus acum.

Este o pictură pe care am descoperit-o după ce a fost înlăturat stratul din secolul al XIX-lea, suprapus peste pictura veche, de secol XVI. Efectuăm şi o cercetare stratigrafică la exteriorul bisericii pentru a scoate la iveală tencuiala veche, pe care mai apoi o vom restaura“, spunea, pentru Adevărul, profesorul universitar doctor Oliviu Boldura, coordonatorul echipei de restauratori de la Coşula.

Capii mănăstirii şi oficialităţile din localitatea situată la 18 kilometri de Botoşani spun că descoperirea este unicat în Europa. Sunt impresionante culorile frescei: albastru,roşu, verde şi galben, dar şi scenele religioase descrise sau modul de a contura sfinţii.

„Este înfăţişată scena Rusaliilor şi «Crucea Mântuitorului» pe pictura din biserică. Este extraordinară fresca. Culorile sunt deosebite“, a comentat Calinic Chervasie, stareţul Mănăstirii Coşula. Şeful restauratorilor confirmă entuziasmul călugărului în această privinţă. „Acei meşteri care au realizat pictura aveau o tehnică aparte. Au folosit pigmenţi naturali, care păstrează intensitatea culorii de-a lungul timpului“, a precizat Oliviu Boldura pentru sursa citată.

Mănăstirea Coşula a fost unul dintre cele mai importante aşezămine ecleziastice din Europa medievală. A fost a treia mănăstire ca număr de călugări din lumea ortodoxă, cu o obşte de 1.500 de monahi, români şi greci.    Este considerat un leagăn de cultură, în secolul al XVIII-lea fiind tradus pentru prima dată Herodot din greacă în limba română, cu caractere chirilice, potrivit Adevarul.ro. Mănăstirea avea şi o bibliotecă impresionantă, dispărută în perioada comunismului, când mănăstirea a fost pustiită, iar o parte a Bisericii Sfântul Nicolae transformată în depozit pentru cartofi.

Foto: Cocotoni Hai-hui Ionut Haidau

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com