Valeriu Iftime, 61 de ani, a acceptat un dialog altfel, pentru a-l cunoaște pe omul din spatele patronului de club, alt personaj în afara celui ce apare la televizor și vorbește despre transferuile lui Chindriș sau Ongenda, potrivit gsp.ro.
– Domnule Iftime, puțini vă știu altfel decât vorbind despre Botoșani, transferuri și fotbal. Cine sunteți în afara posturii de patron de club?
– Să știți că-mi place mult acest tip de subiect decât cel despre fotbal. La bază sunt inginer electronist. Am terminat electronica la Iași. Am un doctorat în informatică de proces, în sisteme SCADA, adică să poți conduce de la distanță sistemele de transport energie termică. Din ’92 sunt într-o companie, cu 3 asociați. Cred că suntem printre puținii care rezistăm în aceeași formulă de atâta timp. Am început când niciunul n-avea casă sau mașină, iar acum fiecare are de toate.
– Să știți că-mi place mult acest tip de subiect decât cel despre fotbal. La bază sunt inginer electronist. Am terminat electronica la Iași. Am un doctorat în informatică de proces, în sisteme SCADA, adică să poți conduce de la distanță sistemele de transport energie termică. Din ’92 sunt într-o companie, cu 3 asociați. Cred că suntem printre puținii care rezistăm în aceeași formulă de atâta timp. Am început când niciunul n-avea casă sau mașină, iar acum fiecare are de toate.
– Cum ați început totul?
– Am avut mereu ideea asta de a americaniza lucrurile. În ’89 am mers la facultate cu fostul meu director de la firmă, care acum e cel mai bătrân parlamentar. Am fost să căutăm studenți pentru a face cea mai mare dezvoltare informatică. Aveam niște calculatoare și voiam să facem cea mai mare rețea. N-avea nimeni în România așa ceva! Se auzea doar de pe afară. Nu erau internet și alte nebunii.
– Am avut mereu ideea asta de a americaniza lucrurile. În ’89 am mers la facultate cu fostul meu director de la firmă, care acum e cel mai bătrân parlamentar. Am fost să căutăm studenți pentru a face cea mai mare dezvoltare informatică. Aveam niște calculatoare și voiam să facem cea mai mare rețea. N-avea nimeni în România așa ceva! Se auzea doar de pe afară. Nu erau internet și alte nebunii.
– Explicați!
– Am adus 30 de ingineri de domeniul electric și automatizări. Am proiectat niște aplicații SCADA pentru niște companii din cadrul Ministerului. Cu trei dintre ei m-am asociat mai târziu în ceea ce e azi ELSACO. Am crescut cu ceea ce știam să facem mai bine, nu vânzând cămăși sau nuci prin Polonia. Am făcut primele sisteme SCADA din România în centralele termice. Aceste lucruri erau o raritate la acea vreme. Ceva incredibil. O știință nemaipomenită. A fost curaj după curaj. N-am cumpărat nicio fabrică de stat și m-am îmbogățit. Timp de 30 de ani nouă ne-a crescut în fiecare an cifra de afaceri. O creștere organică. Trebuie să mă mândresc cu asta! Nu ne-am certat niciodată între noi! Am învățat să negociem fiecare lucru așa cum trebuie.
– Am adus 30 de ingineri de domeniul electric și automatizări. Am proiectat niște aplicații SCADA pentru niște companii din cadrul Ministerului. Cu trei dintre ei m-am asociat mai târziu în ceea ce e azi ELSACO. Am crescut cu ceea ce știam să facem mai bine, nu vânzând cămăși sau nuci prin Polonia. Am făcut primele sisteme SCADA din România în centralele termice. Aceste lucruri erau o raritate la acea vreme. Ceva incredibil. O știință nemaipomenită. A fost curaj după curaj. N-am cumpărat nicio fabrică de stat și m-am îmbogățit. Timp de 30 de ani nouă ne-a crescut în fiecare an cifra de afaceri. O creștere organică. Trebuie să mă mândresc cu asta! Nu ne-am certat niciodată între noi! Am învățat să negociem fiecare lucru așa cum trebuie.
