Temutul interlop botoșănean Ioan Clamparu, drumul de la regele nemilos al proxeneților din Europa la corul bisericii din penitenciar: Cer iertare celor care au suferit și familiei mele

Numele lui Ioan Clămparu, 52 de ani, a reintrat în atenția presei recent, când Adrian Tâmplaru, unul dintre foștii săi locotenenți, a fost reținut de DIICOT, fiind suspectat într-un dosar amplu de proxenetism.  Dosar în care este cercetat și Alex Bodi, fostul iubit al Biancăi Drăgușanu. Ziarul Libertatea reface povestea lui Clămparu, personaj considerat drept cel mai mare traficant de femei din Europa de la începutul anilor 2000. 

Controla cu mână de fier o rețea de 2.000 de prostituate, printre care multe minore. Se spune că transporta tone de cocaină și că trimitea valize cu bani acasă. Din Penitenciarul Aiud, unde se află astăzi, Ioan Clămparu remorează anii de „glorie”, când teroriza Spania și speră ca la 60 de ani să ajungă în fața comisiei pentru eliberare condiționată.

În așteptare, temutul infractor cântă în corul bisericii penitenciarului și se ocupă de organizarea festivităților de final de an. „Am colindat de Crăciun, începând de la biserică, până pe Zarca, zona în care au fost întemnitați deținuții care au suferit pe timpul comuniștilor. Am cântat «Aici Crăciunul, să ne mângâie surghiunul». Trăirile nu le pot descrie”, declară Clămparu în singurul interviu pe care l-a acordat după încarcerare, în martie anul trecut, pentru postul TV clujean NCN.

Clămparu are de ispășit o condamnare de 25 de ani de închisoare, dictată de Tribunalul Alba în septembrie 2017, după ce i-au fost contopite pedepsele primite în Spania, Italia și România. În țară, fusese condamnat în 2014, în lipsă, la 11 ani și opt luni de închisoare pentru trafic de persoane, prostituție forțată și spălare de bani.

În Italia, exista o condamnare pe numele său, din 2008, 18 ani pentru trafic de droguri. Mafiotul a fost transferat în România pe 17 aprilie 2015, după ce se predase autorităților spaniole în 21 septembrie 2011. Fusese întemnițat timp patru ani la o închisoare de maximă siguranță din Pontevedra, Galicia. Căutat 12 ani prin Interpol, care, la un moment dat, oferise 3.800.000 de euro pentru informații despre locul în care se afla, interlopul este încarcerat acum la Penitenciarul Aiud.

Crima din 1988

Celebrul proxenet născut în Botoșani, care a cochetat cu o carieră de boxer, a fost condamnat pentru omor în 1988, pe când avea doar 18 ani. După o beție, în 29 mai 1988, „fără niciun motiv, inculpatul Clămparu Ioan l-a lovit pe C.C. cu pumnul încât victima a căzut. În continuare, inculpatul l-a lovit puternic, de câteva ori, cu piciorul în abdomen. (…) apoi a fugit. Martorii sosiţi la faţa locului au chemat imediat Salvarea, personalul medical constatând că victima C.C. a decedat între timp”, se nota în sentința penală, descoperită de Rise Project.

Condamnarea a fost pronunţată la patru luni de la data crimei, pe 29 septembrie 1988. A primit 15 ani. Clămparu a ieşit din închisoare pe 14 iulie 1998. Cu cinci ani mai devreme. În penitenciar, Clămparu a intrat într-o „lume total diferită”, unde, spunea el, legea era făcută de cei mai tari şi unde a fost nevoit să fure de la cei mai slabi pentru a supravieţui. A trecut prin cele mai grele puşcării – Poarta Albă şi Fort 13, perioadă care l-a schimbat în rău: „10 ani în acest mediu m-au îndreptat într-o singură direcție, cea care s-a văzut după eliberarea mea”.

Amintiri din pușcăria care l-a „dezumanizat”:  „Cine era mai cu mușchi mânca și conserva celuilalt”

„M-am născut într-o familie modestă, dar cu strictul necesar, mama era croitoreasă, tata a fost cadru militar timp de 38 de ani. Am omorât un om, când aveam 19 ani, i-am dat un pumn, a căzut, i-a intrat coasta în ficat, a făcut hemoragie și a murit. Am luat 15 ani, din care am făcut 10 ani și cinci luni. Înăuntru m-am dezumanizat, așa era sistemul construit. Cel puternic îl învingea pe cel slab, îl băteam pe celălalt să-i iau și felia de pâine. Cine era mai cu mușchi mânca și conserva celuilalt. M-am sălbăticit, am pierdut simțurile”, se compătimea Clămparu în interviul de anul trecut, singurul pe care l-a oferit din momentul reținerii.

Clămparu spune că se vedea lucrând în cojocărie, alături de fratele său, însă pretinde că a fost înrăit de soartă și că ulterior a uitat de muncă: „Am avut un frate, tot pocăit, avea o cojocărie. Când scap, merg să încep o nouă viață, să fac ucenicie la el. A călcat însă pe un fir neizolat și s-a electrocutat. Era 1991. Tata s-a dus un an mai târziu. Am aflat de deces după trei ani, când mama a venit la mine, la vizită, în doliu. Când m-am liberat, eram al nimănui, nu voiam să aștept să ia mama pensia și să-mi dea și mie să mănânc. Eu plec, mi-am zis. Am reușit să trec granița în Ungaria, fără acte, fără nimic. Așa am ajuns eu în Spania. N-aveam casă, am mers la o biserică, să caut pe cineva care să mă țină să dorm”.

Acuză lipsa unui psiholog în deceniul de carceră: „Îl ții pe un om 10 ani și îl arunci pe stradă să facă ce?”.

”Am fost și 80 de deținuți într-o cameră. Primeam 125 de grame de persoană. Eu aveam 115 kg, cum să mă satur? Mâncarea era sub orice critică. N-am avut niciun mentor, doar ideea asta: cel mai mare și mai puternic îl va domina pe cel mic. Când am scăpat, am ajuns în altă junglă, fără pat sigur, fără hrană, unde nu-ți mai acorda nimeni nimic. Minimul ăla. În jurul acelui rău, am construit binele pentru mine și răul pentru celălalt”, declară Ioan Clămparu:

Cum a luat ființă rețeaua Clămparu în Spania: “Am aplicat tactica forței: cucerește și conduce” Potrivit anchetatorilor spanioli, reţeaua Clămparu s-a format cu mult înainte de a-şi începe afacerile cu prostituate. Rădăcinile ei sunt chiar în penitenciarele din România, când Ioan Clămparu ispăşea pedeapsa primită pentru crimă de la Botoşani. În perioada aceea de detenţie, el s-a împrietenit cu mulţi dintre cei care, mai târziu, în libertate, i-au devenit apropiaţi şi locotenenţi în cadrul vastei reţele de proxenetism pe care a pus-o pe picioare.
Ajuns în Spania, în 1999, avea un gând clar: „Cum să fac să trăiesc? Cum să fac bani? Atunci nu aveam regulă. Nu aveam compasiune, nici milă. Valorile nu existau pentru mine. Nu exista că și celălalt are dreptul lui. Nu eram om”.

În interviul de anul trecut, Clămparu spune că nu a agresat niciodată femei, dar recunoaște că principala sursă de venit era din taxele de protecție. „Când ai instinct și mai și gândești, unde te orientezi? Unde se fac banii!”. „Am fost într-un club de prostituție, două, nouă. Trebuia să lași doar pe unul, să nu se încurce afacerea celuilalt, să aibă mai mare desfacere. Cineva făcea asta și înaintea mea, nu am descoperit eu apa rece… Spania e plină de bordeluri, deși nu recunoaște prostituția. Revenind, a trebuit să fac ceva. Acolo, ori ești, ori ești înghițit. Am aplicat tactica forței, cucerește și conduce. Se înțelege: unde era nevoie să faci o chestiune ilegală și cineva plătea mai mult pentru a pune lucrurile într-un fel, îi făceai serviciul”, recunoaște interlopul.

„Patronii de prostituate știau că trebuie să mă plătească. Așa era jocul”

„Ca să te afirmi, când cunoști de unde vii, din Moldova, așa trebuia să procedezi. Și am făcut istorie. Nimeni nu-ți dă ceva, dacă nu ești fiul vreunei legende, să ai respect”, clamează interlopul.

”Era un club și cei care veneau acolo lăsau și 20.000 de euro, dar nu doreau să aibă surprize, să mai iasă și cu capul spart. Din protecție se câștiga foarte mult, dezvoltai apoi. Găseam înăuntru oameni care nu erau popi sau zugravi. Sau aflam că cineva a furat cinci kilograme de aur, bijuterii. Sau de un transport de persoane… Căutai să cunoști, ca să exiști acolo, trebuia să te impui. Mi-am făcut relații în toată Europa”, spune Ioan Clămparu: În 1999, interlopul spune că a adus două fete din Republica Moldova pentru prostituție: „Au plecat după trei luni, fiindcă nu câștigam nimic”.

„Se spune că am avut câteva mii de fete care făceau prostituție pentru mine… Făcând grupul ăsta mare, luai din multe locuri, îi făceai tu să lucreze pentru tine… Dacă aflam că se vindeau porumb sau petrol și de acolo ieșeau bani, trebuia să încasez, indiferent de afacere. Dacă era pe teritoriul meu, oamenii aceia care nu erau ingineri sau nu lucrau în trei schimburi ca să facă chestii trebuia să li se permită. Oriunde mă băgam, trebuia să fie vorba de mulți bani”, explica Clămparu. El a afirmat că se afla în spatele afacerii și a recunoscut că și-a clădit renumele în urma proxenetismului: „Patronul de la clubul de prostituție știa că trebuie să-mi dea bani ca să-și continue afacerea. Așa era jocul făcut”.

A transformat fetele în mașini de făcut bani: „Îi aduceau și câte 600 de euro pe noapte”

Între 2001 şi 2004, el a condus una dintre cele mai mari reţele de prostituţie cunoscute vreodată în Europa. Amăgind fete sărace din România şi din Republica Moldova cu promisiunea unor locuri de muncă bine plătite din Spania, Clămparu şi locotenenţii săi le încolonau către capitala acestei ţări, Madrid, obligându-le să se prostitueze pe aleile parcului Casa de Campo.

Procurorii estimau că, în fiecare seară, 150 de femei erau scoase în acest parc pentru a vinde servicii sexuale, încasările într-o noapte variind între 300 şi 600 de euro. „O femeie era obligată să întrețină între 20 și 25 de raporturi sexuale într-o zi de lucru, plătite cu 20-25 de euro fiecare. Clămparu a constrâns niște ființe să fie mașini de câștigat bani”, spunea Jose Nieto, șeful Unității Poliției Naționale, specializată în lupta împotriva rețelelor de exploatare sexuală și imigrației, comisar care a mărturisit că și-a petrecut o mare parte din carieră în tentativa de a-l prinde pe Clămparu. Nieto acorda interviul în 2015, pentru postul de Radio Cadena Ser. „Lumea cu care am discutat era înspăimântată doar dacă pronunțai numele Clămparu”, spunea polițistul.

Timp de aproape opt ani poliția spaniolă nu a avut nicio fotografie actualizată a lui Clămparu după dispariția sa din România. Mai mult, presa de la Madrid susține că interlopul român avea oameni răspândiți în 15 state, printre care Australia, SUA, Mexic, Italia, Germania, Franța, Portugalia, Bulgaria sau Marea Britanie.

„Am dat bine pe sticlă și le-a convenit să pună numele meu”

„Am vrut din ce în ce mai mult să conduc”, își recunoștea Clămparu păcatul lăcomiei. „Când a venit să fac plata, povestește infractorul, am plătit și pentru făcute și pentru nefăcute doar pentru că am vrut ca numele meu să fie undeva sus. Aveam adepți, nucleul creat de mine, prin ochiul meu, dar mulți s-au lipit singuri de mine, nici nu-i cunosc personal. Sunt unii din clanul Clămparu, dar eu nu i-am văzut niciodată”.

”Minorele din Spania, foarte multe cu actele false, nu aveau de-a face cu mine. Da, m-am implicat și am permis unele chestiuni. Mulți au fost arestați, anchetați, se depuneau mărturii, dar nu mă recunoștea nimeni. La un moment dat, mi se spunea „Invizibilul”. Multora le-a convenit să spună numele meu. Luau banii fetelor și spuneau că trebuie să-i dăm lui Clămparu, asta spuneau mulți. Dădea bine pe sticlă numele meu!”, spune Ion Clamparu.

În 2000, a fost reținut pentru 45 de zile. Exista o declarație cum că o prostituată a fost torturată și ucisă în rezidența lui Clămparu de la Mallorca. A fost eliberat, pentru că nu s-a găsit nicio dovadă, deși a fost pur și simplu forat pământul din jurul casei. Au fost patru ani de control judiciar, în fiecare lună trebuia să dea cu subsemnatul.

Fuga din Spania și cine l-a determinat să se predea

Deja încolțit de poliție, Clămparu a fugit din Spania, în 2004, după ce membri ai clanului fuseseră arestați în România. Sub o altă identitate, George, și-a cunoscut aleasa inimii la Paris. Timpul trece repede. „Fetița făcuse 4 anișori, locul unde mă ascundeam nu mai era sigur. Am luat hotărârea să mă predau când cel mic făcea un an. Pe 14 septembrie 2011 a făcut un an, pe 21 m-am predat, a povestit interlopul. Pe ei i-am trimis acasă, în siguranță. Toată Europa voia să mă prindă. Bani aveam. Dacă eu nu aveam copii, era greu să conștientizez greșelile pe care le-am făcut”. Clămparu avea de gând să fugă în America de Sud, dar a renunțat la planuri. Spaniolii spun că a fost capturat în cadrul unei acțiuni cu autoritățile române, „Infrared”. Procesul a fost pe prima pagină a ziarelor din Spania și România și a făcut breaking news la televiziuni. Clămparu a primit o sentință de 30 de ani de închisoare, după ce cinci femei maltratate au acceptat să facă plângeri contra lui. Pedeapsa a fost redusă în apel la 20 de ani.
Acuzații înfricoșătoare

Declarațiile din timpul procesului sunt înfiorătoare. O minoră, „Andreea”, a spus că a fost forțată de Clămparu să facă avort la clinica El Bosque sub amenințarea cu moartea și sub o identitate falsă. A fost cusută și trimisă, după doar câteva ore, să se prostitueze din nou. „Cabeza de Cerdo”, cum era poreclit Clămparu, le obliga să lucreze șapte zile pe săptămână, informa Cadena Ser.

”Ioan m-a lovit cu pumnul pentru că nu mai doream să mă prostituez. De asemenea, el m-a amenințat că îmi ucide familia din România dacă nu voi face ceea ce spune el”, Andreea, martor.

„Mi-a spus că legase o fată de un copac și a lăsat-o pradă celor câțiva câini pe care îi avea în curte. Înainte de a o lega, o torturase, tăindu-i degetele și scoțându-i dinții. După ce câinii au ucis-o, el ar fi măcelărit-o și i-ar fi pus corpul în saci de gunoi”, afirma Pepa, martor al acuzării, conform El Pais.

”Au trimis brigada la Mallorca și au căutat încă o dată, cu foraje în pământ, să găsească sânge. Nu au găsit”, mai spune Ioan Clămparu:

„Pepa” a povestit cum, înainte de a ajunge în Spania într-un depozit, a văzut cum buzele unei femei legate de un scaun sunt cusute pentru a nu spune că se opune să se mai prostitueze. „Pepa” a fost păcălită că va lucra menajeră, a plecat cu cel care a agățat-o la Viena cu pașaport danez, apoi în Italia cu pașaport italian și de acolo în Spania. I s-a dat documentația de cetățean maghiar. „Călătoria în Spania a costat 10.000 de euro, iar acum trebuie să lucreze ca prostituată timp de cel puțin trei luni, în Casa de Campo, pentru a returna datoria”. Declarațiile erau găzduite de El Mundo. Pepa a mai spus că alte două fete ar fi fost ucise și rămășițele ar fi fost împrăștiate pe câmp, scria Faro de Vigo.
Înainte de bătaie, pentru a nu se observa loviturile asupra femeilor care mai târziu trebuiau să atragă clienți, uneori erau puse la duș și umezite cu apă rece, completa El Pais. Regulile impuse fetelor de Clămparu erau stricte: erau îmbrăcate toate la fel, erau obligate să accepte doar clienți de naționalitate spaniolă, li se interzicea să discute una cu alta, să-și spună numele adevărat și să-și povestească viața anterioară. Sumele impresionante obținute de interlopi erau trimise înapoi în țară, prin curieri sau prin șoferii autocarelor care veneau spre România.

Comisarul Nieto, poza cu Botoș și drogurile din Italia

La 8 ani după procesul din Spania, Clămparu se ia de comisarul Nieto: „Cum ești tu comisar, dacă eu, atâția ani, mă plimbam pe lângă tine? Mergeai cu persoane și te drogai. De ce nu m-ai prins? Pentru că nu am fost trofeul tău și m-am predat singur”. Interlopul a afirmat că și faptul că s-a spus că a pus un premiu de 1.500.000 de euro pe capul lui Ilie Botoș, procurorul general al României, a fost o „minciună, dar care a contribuit la stabilirea pedepsei. S-au arătat ziare din țară, care scriau despre asta, iar judecătoarea Beatriz Sanchez a ținut cont. În instanță, s-a ridicat ziarul cu poza mea și a lui Botoș în care scria că am vrut să omor procurorul general. Judecătorul s-a uitat la mine și am știut că nu mai exista apărare. La proces mi-au dat 30 de ani. Am fost o bombă de presă. Am rămas cu 20 de ani”.

”Cazul cu transportul de 27 kg de cocaină din Italia? Am avut contribuție zero. Se urmărea un transport de 1.500 kg… Mie nu mi-au găsit nimic. Cum a fost? Se întâlnește transportatorul cu italianul, se droghează, adorm, italianul fură marfa și fuge. Celălalt îl sună și îi spune că e marfa lui „Grasu”, adică a mea. Iar ăla moare de frică. Judecătorul a zis că dacă acel om așa frică a avut față de Clămparu de s-a prezentat cu marfa la poliție, este marfa lui.”, -Ioan Clamparu

Deranjat de un terorist Al Qaida:

„Le-am zis să mă mute” În Spania, a fost întemnițat într-o închisoare de maximă securitate: „E greu să lași sauna, jacuzzi… Am stat singur în celulă un an și opt luni. Mi-a fost greu și să mănânc. Mâncam singur, totul era din sticlă, eram monitorizat tot timpul. Vecinii mei de sector erau un membru Al Qaida și dintre pirații din Somalia care atacau bărcile pe mare. Atunci, în 2012, tocmai a avut loc un atac la o școală evreiască din Franța, la Toulouse. Au murit un profesor și trei elevi, două fetițe… Teroristul mi-a spus că, după Coran, e dreptul lui să ucidă. Am prins față de el o chestiune. I-am spus educatorului. Nu mi-am mai revenit după asta, după ce mi-a zis că are dreptul să ucidă copii, eu având doi copii acasă. Am cerut directorului închisorii să mă mute în altă parte. Mai târziu, mi-au schimbat regimul, m-au pus într-un modul cu alți 140 de deținuți. Acolo e mama nebuniei, cu droguri”. 
„Când am plecat, directorul de la Pontevedra m-a întrebat ce o să fac. Controlam echipele de servire a mesei, de curățenie. Făcusem, prin CEDO, o cerere de întregire a familie și mi s-a acceptat. I-am spus că plec, că am copii acolo și ca să-mi mai pot îmbrățișa o dată mama”, a spus Clămparu. „Îmbătarea mea de putere m-a adus aici. Puteam să fac bani în anonimat. Am avut patru ani, cât am stat închis în Spania, seară de seară program cu mine, emisiunea «Echipa de investigație», cu criminologi, sociologi, mă cunoșteau și câinii de pe stradă”, concluziona temutul interlop. Din Spania, a fost dus la Beciul Domnesc, „o grădină zoologică”, Rahova, Iași și, din 7 septembrie 2016, e la Penitenciarul Aiud.
Ioam Clamparu: N-am făcut niciun denunț, nu aveam ce să denunț, dacă nu mai fac parte din această lume. Trebuie probe, nu după ureche. Era o grupare care tatua fetele, le punea un cod de bare. S-a spus că eu le conduceam. Ce mai conta dacă era adevărat?! Tot ce era mai monstruos era legat de mine. Oamenii legați de copaci, mușcați de pitbulli, curgea sângele. N-au găsit nimic la mine acasă. Sângele se scurge, trebuia să găsească undeva cu aparatura pe care au adus-o. Nu am luat eu pământul la mine acasă, n-am excavat.

În corul bisericii și în mijlocul organizării colindelor de final de an

La 60 de ani, visează că intră la comisia de liberare condiționată. Pentru asta, infractorul temut de acum câțiva ani cântă în corul bisericii penitenciarului și se ocupă de organizarea festivităților de final de an.  „Am colindat de Crăciun, începând de la biserică, până pe Zarca, zona în care au fost întemnitați deținuții care au suferit pe timpul comuniștilor. Am cântat «Aici Crăciunul, să ne mângâie surghiunul». Trăirile nu le pot descrie”, spunea deținutul de la maximă siguranță.

„Lucrurile astea vin contrar vieții mele. Altădată jucam rummy toată ziua, făceam o carte, acum particip la toate acțiunile astea. Am pus globuri în brăduț cu copiii mei. Acum, dacă îmi pui în față 100 de euro s-o câștig corect și 1.000 altfel, aleg suta!”, afirmă acesta. El spune că l-a regăsit pe Dumnezeu, pe care l-a abandonat când a intrat prima oară la pușcărie. Și a lucrat cu psihologul șapte luni la „diminuarea furiei”. „M-a ajutat enorm de mult. Interesul meu e să particip la cât mai multe activități”.

S-a operat la rinichiul drept, la un spital civil, a cerut mai multă căldură în celulă: „Frigul e dușmanul numărul unu. Dar nu era nimic intenționat. Am ieșit la director și lucrurile s-au îmbunătățit cât s-a putut”. Clămparu a spus, cu alt prilej, că a înghețat de frig chiar în camera intimă a Penitenciarului Aiud. Acesta a câștigat procesul cu pușcăria și instanța a obligat Penitenciarul Aiud să îi acorde lui Ioan Clămparu o nouă vizită intimă.

Despre aventurile concubinei: Dacă era în altă eră, lucrurile erau de la grav în sus”

Loredana continuă să-l viziteze, deși presa a scris că femeia a avut aventuri și cu Mircea Ursu, interlop bucureștean supranumit „Bodyguardul lui Dumnezeu”, și cu ieșeanul Costel Corduneanu. „Va rămâne mama copiilor mei, am s-o respect mereu. Dacă nu mă mai așteaptă pe mine 10 ani, ea hotărăște. Nu o voi urî, nu mă voi răzbuna! Dacă era în alt timp, altă eră, lucrurile erau de la grav în sus”, spunea Clămparu anul trecut. Pe 29 octombrie, Clămparu a făcut 52 de ani. Vremurile când ducea bani cu mașinile în România aproape că nu există: „Arătați-mi una, o mașină? O groapă cu bani, ceva? Folclor!”. Ar vrea să credem că s-a pocăit și pornirile din trecut au dispărut: „Lupt pentru ce am promis copilei mele, care îmi tot spune că la școală îi zic colegii ce a făcut Clămparu. Pot să spun în fața lui Dumnezeu că eu nu am mai greșit. Cât timp făceam rele, o mințeam că merg la muncă să îi cumpăr un hotel”.

Ioan Clamparu: Cer iertare celor care au suferit și familiei mele, mai ales mamei, care a crescut 5 copii, iar eu am fost oaia neagră.

50.000 de euro pe zi din proxenetism și taxe de protecție

Ce a mai scris presa despre Clămparu: Făcea și 50.000 € pe zi din prostituție și taxe de protecție. Realizatorii emisiunii Equipo de investigación, de la Antena 3 Spania, dezvăluiau faptul că rulajul lui Clămparu pe o lună era de 50.000.000 de euro. În Spania s-ar fi ocupat la început de spargerea de mașini. Apoi a furat o mașină în care erau câteva kilograme de cocaină. În 2001, cei care jucau „Maradona” în Madrid ajunseseră să îi plătească și 10.000 de euro lui Clămparu ca să-i lase să „presteze”. Se vorbește că s-a predat și pentru că intrase în vizorul albanezilor, pentru că le încălcase teritoriile. Deși spune că nu a fost amenințat niciodată, Clămparu recunoștea: „Albanezii, kosovarii sunt foarte răi, ei știu că numai frica aduce respectul”. După ce s-a predat și a fost reținut în 2011, le-a cerut celor de la Guardia Civil ceva de mâncare. După Franța, ultima țară în care s-ar fi refugiat din calea legii înainte să se predea a fost Portugalia. I-a bănuit pe cei din banda lusitană cu care „lucra” că se pregătesc să-l toarne.

Potrivit rechizitoriilor DIICOT, gruparea condusă de Ioan Clămparu a strâns, din activități de crimă organizată, sume totalizând sute de milioane de dolari, nota Ziare.com.

Sursa: libertatea

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *