Ţinutul şcolilor cu toaleta în fundul curţii, în pandemie. Apă la lighean şi găuri în pământ în loc de WC în localități din județul Botoșani

foto adevarul

Botoşaniul a rămas un „regat” al şcolilor cu privata în fundul curţii. Mai grav este faptul că multe dintre aceste şcoli nu au nici măcar apă curentă. Până şi autorităţile sanitare recunosc că este o uriaşă problemă a primăriilor de comună.
În anul 2020, în plină pandemie de COVID-19, peste 200 de şcoli din judeţul Botoşani au încă toaleta în fundul curţii. Dintre acestea, 29 de unităţi de învăţământ nu au apă curentă, iar elevii se spală pe mâini la lighean, ca acum un secol.  Conform statisticilor oficiale, Botoşaniul se află pe locul doi, în România, la numărul de şcoli cu latrina în curte, fiind devansat doar de judeţul Vaslui.  Deşi această problemă persistă de mai bine de 30 de ani, nici măcar după intrarea României în Uniunea Europeană şi alocarea inclusiv de fonduri guvernamentale pentru construirea de toalete în interiorul şcolilor, mulţi primari de comună nu au reuşit să rezolve această situaţie.  Au preferat în schimb să construiască din fonduri europene, la ţară, parcuri sau terenuri de sport cu gazon sintetic, să reabiliteze cămine culturale sau pur şi simplu să investească în zone cu mare potenţial electoral.

Ţara şcolilor cu wc-ul în fundul curţii

În judeţul Botoşani, aproape nu există comună care să nu aibă măcar o şcoală sau grădiniţă cu wc-ul în fundul curţi. Unele sunt amenajate măcar la standarde decente. Altele în schimb sunt adevărate focare de infecţie. Mulţi localnici credeau că pandemia va schimba lucrurile şi că în aceste condiţii primarii vor investi în siguranţa sanitară a elevilor. În unele comune s-a întâmplat minunea. În altele nu. 

„Mă gândeam: cu guvidul ăsta să vezi ce bijuterie de şcoală face primarul. Facem buda aia veche de când lumea. Că-i mai bătrână ca mine. Când colo, o mână de var şi gata, atât a fost minunea. Copilul tot la gaură face şi aduce acasă boala”, spune un localnic din comuna Dimăcheni.  Sunt săteni care spun că şcolilor nu reprezintă o prioritate electorală şi atunci nimeni nu-şi bate capul.  „Mulţi profesori nu sunt din comună. Deci nu votează aici. Nici măcar directoarea nu-i de aici. Iar pe părinţi îi duce uşor. Aşa am auzit că de acolo nu ies voturi, de la şcoală”, spune o altă localnică. 
În acest context, şcolile nu au fost prioritate pentru unii primari de comună. Alţii au preferat să reabiliteze şcolile dar nu s-au îngrijit şi de toalete, mai ales că trebuiau să obţină tot soiul de autorizaţii. Au fost însă şi Primării care au investit masiv în şcoli, încă de acum 10 ani, precum Suharău, Hilişeu Horia, Păltiniş sau Vorona. Cert este că per ansamblu Botoşaniul a rămas încă, alături de Vaslui, o adevărată împărăţie a şcolilor cu wc-ul în fundul curţii. 

Şcoli fără apă potabilă

Mai grav, aşa cum arată şefii de la Inspectoratul Şcolar sunt 29 de unităţi de învăţământ, din mediul rural, unde elevii nu au apă curentă. Practic aceştia se spală pe mâini la lighen sau la recipiente de metal cu apă adusă de la fântână în rezervoare. Ca să-şi potolească setea folosesc apă adusă de acasă. Autorităţile sanitare spun că sunt aceleaşi Primării care nu obţin de obicei autorizaţia de funcţionare. „În ceea ce priveşte autorizaţiile sanitare, sunt aceleaşi şcoli care de ani de zile din cauza faptului că nu deţin apă potabilă sau toaletă în interior, nu reuşesc să o obţină. Nu-i nimic nou, astea trebuiau făcute la nivelul Primăriilor.”,spune Monica Adăscăliţei, directorul DSP. 

Şcoală cu wc-ul crăpat şi latrină într-o groapă

Una dintre şcolile care are dintotdeauna toaleta în fundul curţii este Şcoala Gimnazială nr 1 din Blândeşti. Practic este cea mai mare şcoală din comună, de care depinde celelalte unităţi de învăţământ din satele arondate. Şcoala din Blândeşti nu are una, ci două toalete în curtea din spate. Una dintre acestea a fost realizată în 2006 cu bani de la Banca Mondială şi era proiectată pentru a asigura cât de cât condiţii decente elevilor. Adică vase de WC, chiuvete, faianţă şi cabine încăpătoare. Mai mult decât atât, toaleta avea posibilitatea de a fi racordată la o reţea de apă alimentată din fântâni. După 14 ani această toaletă nu este însă funcţională. Pereţii s-au crăpat atunci când a fost băgată apa în instalaţie. În momentul de faţă singura toaletă de Doamne-ajută are uşa legată cu o sârmă.

La solicitarea noastră, primarul din localitate a reuşit să desfacă sârma împreună cu femeia de serviciu. Tot de la ea a aflat,la începutul şcolii, că nu curge apă pe acolo. „Ăsta ca să-l pot reabilita trebuie să-i fac o expertiză care mă costă mai mult decât valoarea lui. A fost făcut nou în 2006, dar a crăpat peretele. El a fost folosit o vreme fără apă, iar apoi când am dat drumul la apă a crăpat”, explică primarul Stelian Maxim.  Între timp elevii folosesc o altă latrină din curte. Una în care chiuvetele şi vasul wc lipseşte complet. Sunt doar câteva găuri în pământ, adăpostite de o baracă. Primarul spune că dacă va câştiga încă un mandat va încerca în 2021 să reabiliteze toaletele de la şcoală.

Sursa: adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com