O bunică din Dornești a fost sărbătorită la împlinirea a 104 ani. Maria Pânzaru s-a născut pe 1 august 1916. Povestea sa de viață este demnă de un film. A îndurat foamea, războiul, tifosul. La 38 de ani a rămas singură cu trei copii după ce soțul său a fost ucis în război. De la băiatul și cele două fete ale sale are șapte nepoți. Nu s-a recăsătorit niciodată. Nu a mai vrut. I-a fost frică. Soțul său era un om violent și s-a temut să nu dea peste altcineva la fel. Și-a dedicat tot timpul copiilor și muncii la câmp. Bătrâna își duce zilele decent, echilibrat, așa cum a făcut întreaga viață.
Nu a fost niciodată bolnavă grav, iar singurele medicamente pe care le ia acum sunt pentru tensiune. Bunica Maria locuiește cu una dintre fetele sale, alături de care deapănă amintiri aproape zilnic. Bătrâna ne-a dezvăluit care este secretul longevității sale: „Am mâncat orice, dar puțin și des, doar din grădina mea și am dormit cât a fost nevoie”.
Nu îi place mâncarea din comerț, nu pune niciodată gura pe mezeluri, dulciuri sau altele din magazin. Mănâncă doar ce are în grădină și în curte: legume proaspete, ouă abia strânse din coteț, lapte proaspăt muls. Rareori bea alcool, dar numai câte un pahar de vin sau țuică de casă.
Toată viața s-a întreținut din munca pământului. Când a rămas văduvă, avea 5 hectare de pământ. Apoi a lucrat la colectiv, iar acum are o pensie cu care reușește să-și cumpere cele necesare.
Bunica Maria ne-a spus că oamenii s-au schimbat foarte mult față de acum 90 de ani de exemplu.
„Nu se dau la muncă. Sunt mândri și așteaptă ajutoare sociale sau pleacă în străinătate în loc să lucreze pământul”, spune bătrâna, care își amintește cum în vremuri de demult oamenii se trezeau de dimineață ca să meargă la câmp să lucreze pământul, iar din munca lor aveau cu ce se întreține.
Bunica este informată. Știe de coronavirus și îi este frică de acest COVID-19 așa că păstrează cu sfințenie toate măsurile de protecție. Spune că în prezent „lumea este atât de bolnavă pentru că mănâncă din magazine, nu din grădină”.
Toată viața sa, bătrânica a trăit păstrându-și calmul, având răbdare și optimism. Peste orice necaz a dat, își spunea „O să treacă” și rămânea liniștită. Chiar și acum, în pandemie, nu se panichează, nu disperă, ci respectă măsurile necesare și se roagă la cel de Sus să scape lumea de o asemenea boală.
