O tânără a ieșit la cerșit cu romii din Botoșani pentru a le studia comportamentul

Foto: Oana Șlemco

O tânără a ieșit la cerșit cu romii din Botoșani, Suceava, Neamț și Iași, pentru a le studia comportamentul, pentru teza de doctorat.

Ca să se documenteze îndeaproape despre comportamentul şi stilul de viaţă al romilor din nordul Moldovei, Ionela Gălbău s-a îmbărbătat şi a plecat după ei în Franţa, la Rennes. Pentru a se integra în comunitate, a ieşit chiar şi la cerşit alături de o femeie căreia voia să-i câştige încrederea, scrie Adevarul.

Ionela Gălbău are 33 de ani şi acum lucrează pentru o agenţie de turism din Suceava. Cu câţiva ani în urmă, era profesoară în satul Voievodeasa din comuna Suceviţa, unde există o comunitate de romi. Aşa a început să devină curioasă cu privire la unele aspecte care ţin de membrii etniei. Ca să găsească răspunsuri la întrebări, s-a înscris la doctorat, în cadrul Facultăţii de Istorie-Geografie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” şi a scris teza cu titlul „Particularităţile geodemografice ale populaţiei de etnie romă din nordul Moldovei”, cu referinţe la judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Iaşi. Munca de cercetare a dus-o şi în Franţa, unde Ionela a reuşit să facă ceea ce puţini cercetători se încumetă. S-a integrat într-o comunitate de romi ai cărei membri făceau bani şi din cerşit. „Am fost într-un stagiu de pregătire de patru luni la Rennes, la Institutul de Cercetare de acolo”, ne-a spus tânăra.

Pe parcursul perioadei de cercetare, Ionela Gălbău a întâlnit o femeie de etnie romă care cerşea în faţa unei catedrale. Nu a reuşit să-i câştige încrederea imediat. Voia să ştie câte persoane din familia acesteia au venit din România în Franţa, câţi copii se numără printre ele, dacă a avut conflicte cu comunitatea franceză şi dacă a fost ajutată de statul francez şi statul român. Ca să obţină răspunsuri la întrebări, doctoranda a cerşit alături de femeia romă. Nu a fost nimic forţat, ci a decurs natural. Stătea lângă cerşetoare pe treptele catedralei, când o franţuzoaică i-a pus în palmă 50 de eurocenţi. A doua zi, Ionela şi-a adus la „muncă” un păhărel din carton ca să adune bani. ”Încet – încet a început să vorbească cu mine. Eu strângeam bani lângă ea. A văzut că afacerea merge destul de bine. M-a chemat la masă. Singurele cuvinte în limba română pe care mi le-a spus au fost «hai să mâncăm». Ea refuza să vorbească în limba română. Am fost la o cantină socială, unde nu a mâncat legume, şi-a luat numai carne. Mi-a spus că locuieşte la periferia oraşului, într-o rulotă. Familia ei era mărişoară, opt persoane. Făcea parte dintr-o comunitate de 40 – 45 de persoane. Nu am reuşit să ajung la ei, pentru că nu mi-a spus exact unde se află. (…) Mi-a povestit despre conflictele pe care le-au avut şi cu membrii altor comunităţi de romi din oraş. Mi-a spus că nu mai vor să se întoarcă în ţară”, ne-a relatat Ionela Gălbău.

După ce au mâncat, cele două s-au întors la cerşit. Când a venit seara, pe treptele catedralei şi-a făcut aparţia soţul cerşetoarei. Cei doi romi au schimbat câteva cuvinte în limba romani, după care, fără să ofere vreo explicaţie, femeia a luat paharul în care se aflau banii adunaţi de doctorandă şi a plecat. Ionela spune că nu a ripostat pentru că oricum nu avea de gând să păstreze monedele şi mărturiseşte că i se făcuse puţină teamă de bărbatul corpolent care venise după cerşetoare. Povestea romilor care trăiesc într-un grajd dezafectat Pe parcursul aventurii sale în Franţa, doctoranda de la Suceava a cerut ajutorul unui ONG pentru a putea pătrunde în sânul unor familii de romi, care locuiau într-un grajd dezafectat. Organizaţia umanitară le oferea sprijin financiar celor două familii cu condiţia să-şi trimită copiii la şcoală. Dar, chiar dacă a avut uşa fostului grajd deschisă, românca a reuşit cu greu să se integreze. Romii erau reticenţi şi, la început, nu voiau să-i răspundă la întrebări.

„Erau 20 – 25 de persoane într-o singură casă. Un ONG de acolo, care se ocupă cu minorităţile, le-a pus la dispoziţie această fermă, i-a racordat la curent electric, apă, iar ei locuiesc acolo de aproximativ şase ani. A fost foarte greu să mă integrez în comunitate. Primele săptămâni nu au acceptat absolut deloc. Am încercat să nu folosesc un limbaj foarte academic cu ei pentru că nu era cazul şi atunci au început să mă accepte. A fost plăcut până la urmă”, a relatat Ionela. Bărbaţii celor două familii erau plecaţi toată ziua. Unele femei stăteau acasă, altele se duceau la cerşit. Copiii ştiau să scrie şi în limba franceză şi în limba română. Una dintre familii era condusă de o bulibaşă în vârstă de 60 de ani. „Am rămas într-o seară la familia respectivă. Era o familie curată, respectuoasă. Din familia respectivă doi tineri şi-au găsit servicii bune. Guvernul francez le-a dat o locuinţă. Ea era femeie de serviciu, iar el lucra în construcţii”, a mai spus doctoranda.

Doctoranda a tras şi unele concluzii după cele patru luni petrecute în Franţa: „Sunt şi romi, ca şi români de altfel, corecţi, curaţi, cinstiţi. Sunt şi romi deschişi spre a cunoaşte, spre a te primi în casa lor şi a te omeni. Aspectele negative pe care le vedem în fiecare zi în mass-media nu toate sunt adevărate”.  Ionela ne-a mai spus că a adunat o sumedenie de informaţii în Franţa pe care le va folosi pentru a scrie mai multe articole ştiinţifice.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com