Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, Strategia Naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscului de inundaţii, a anunţat ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély.
Principalele obiective pe care Guvernul şi le-a propus în cadrul acestei strategii sunt reducerea numărului de persoane expuse riscului potenţial la inundaţii cu circa 62% în anul 2035 faţă de 2006, reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii cu 50% în termen de 10 ani şi cu 75% pe termen lung, precum şi reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile.
În ceea ce priveşte costurile implementării acestei strategii, ministrul László Borbély a indicat un necesar estimat de aproximativ 17 miliarde de euro până în 2035, din care 12,5 miliarde de euro care ţin de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi 4,5 miliarde de euro care ţin de alte structuri, ministere, respectiv, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Circa 35% din cheltuielile estimate vor fi alocate de la bugetul de stat, 28% vor proveni din credite externe, circa 15% vor fi asigurate prin atragerea de fonduri europene, iar restul de 22% din cheltuieli vor fi acoperite din alte resurse, mai ales din Fondul de Mediu.
Ministrul Mediului şi Pădurilor a menţionat totodată că după 1990 cei mai mulţi bani alocaţi pentru prevenirea şi eliminarea efectelor inundaţiilor au fost alocaţi în 2010, aproape 900 de milioane de lei, sumă disponibilizată în cea mai mare parte înainte de producerea inundaţiilor.
În termen de două luni, Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune măsurile concrete prin care urmează să fie pusă în aplicare această strategie. Ele vor viza, în primul rând, renaturarea unor zone, mai ales din zona Dunării, pentru a readuce cursul de apă în albia sa naturală, aşa cum era înaintea lucrărilor demarate în anii 70. Ministrul László Borbély a precizat că zonele care vor fi vizate de măsura renaturării vor fi stabilite pe baza unor analize şi că nu vor fi afectate terenurile valoroase din punct de vedere al agriculturii. Măsurile vor avea în vedere, de asemenea, amenajarea de poldere şi lacuri de acumulare care să dea cursurilor de apă posibilitatea să se desfăşoare în cazul unor debite crescute, precum şi adaptarea prevederilor pe baza cărora se calculează caracteristicile tehnice ale digurilor, astfel încât să se ţină cont de modificările meteorologice şi hidrologice înregistrate în ultimii ani.
Pe de altă parte, în urma restructurării, în cadrul ministrului a fost înfiinţată o autoritate unică abilitată în ceea ce priveşte managementul apelor. „Am luat decizia – şi astăzi am informat Guvernul – împreună cu Ministerul Agriculturii – ca Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) să preia din Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), partea care ţine de digurile de apărare, mai ales în zona Dunării, unde sunt peste 1.000 km de diguri care ţin de ANIF, şi unele diguri de apărare interne. Urmează ca cealaltă zonă de irigaţii să rămână la Ministerul Agriculturii, pentru că aşa este normal”, a explicat ministrul László Borbély.
