Șeful Poliției din Botoșani își dorește mai multă autoritate pentru subordonații săi

viorel serbanoiu teodor orheiMinisterul Afacerilor Interne a promovat un proiect legislativ ce vizează întărirea autorităţii poliţistului. Astfel, polițiștii vor avea puteri sporite, iar faptele vor fi sancționate mult mai drastic. Prin acest proiect de lege, Ministerul Afacerilor Interne propune o serie de măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în domeniul ordinii şi siguranţei publice, prin aceasta înţelegându-se instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi, mai ales, fizice, a personalului angrenat.

Măsurile propuse de MAI sunt însoţite şi de o serie de garanţii oferite cetăţeanului, care, prin texte de lege predictibile va cunoaşte care îi sunt drepturile, căror obligaţii trebuie să se conformeze, care sunt limitele de acţiune ale poliţistului, motivele utilizării unor mijloace din dotare. Viorel Șerbănoiu, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, spune că această lege este binevenită, întrucât va întări autoritatea polițiștilor.

El a menționat că în activitatea curentă, în special în domeniul ordinii şi siguranței publice, poliţiştii şi jandarmii se confruntă cu o serie de fapte antisociale, care generează disconfort social, diminuează capacitatea de intervenție a organelor în drept şi aduc grave prejudicii, de încredere a populației în instituțiile de aplicare a legii.

like facebook”Se desprinde astfel concluzia că doar sancționarea contravențională, pentru unele fapte prevăzute de Legea nr.61/1991, nu este suficientă, în cazul anumitor persoane „certate cu legea”. Mai mult, reacţia primită de cele mai multe ori de organul de aplicare a legii este că activitatea sa este ineficientă, fără rezultat, raportat la valoarea amenzii aplicate. Astfel, dacă după aplicarea amenzii prevăzute de lege, continuă încalcarea legii, prin ignorarea avertismentelor lansate de agentul constatator, şi prin aceasta este adusă o tulburare sau împiedicare a folosirii normale a unor locuințe, fapta va fi considerată infracţiune şi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani”, a declarat șeful Inspectoratului de Poliție Județean, Viorel Șerbănoiu. 

Faptele prevăzute de Legea nr.61/1991 vor fi în continuare sancţionate contravenţional; aplicarea amenzii va fi în continuare instrumentul principal de restabilire a ordinii publice.

Totuşi, credem că repetarea sau refuzul de a înceta săvârșirea faptelor, după ce agentul constatator avertizează asupra consecinţelor, trebuie să conducă la măsuri mai drastice, de natură penală. Aspecte similare se regăsesc şi în alte acte normative, care reglementează şi alte domenii-spe exemplu, legislaţia incident domeniului silvic. Aplicarea unei amenzi contravenționale împotriva celor care împiedică organele de ordine publică să legitimeze sau să conducă o persoană la sediul poliției se dovedește a fi ineficientă. Pentru acest motiv, s-a propus incriminarea şi pedepsirea cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă a faptei persoanei care, deși este avertizată cu privire la consecințele legale la care se expune, împiedică în orice mod organele de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligațiile de serviciu. Apar tot mai des situaţii în care, diferite persoane care fac obiectul unor măsuri poliţieneşti încearcă, prin cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, să desconsidere, să ducă în derizoriu activitatea organelor de aplicare a legii, ori să lezeze reputaţia sau onoarea acestora. S-a considerat că faptele prezentate reflectă o conduită gravă ce afectează autoritatea organelor de aplicare a legii şi au un grad de severitate suficient pentru a intra în sfera ilicitului penal. Din acest motiv, s-a propus incriminarea faptei de a întrebuința în public cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, şi pedepsirea cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”, a mai spus Șerbănoiu.

Legea prevede că polițistul are dreptul să legitimeze, să stabilească identitatea, să conducă persoane la sediul poliției, să folosească forța sau alte mijloace din dotare, fără însă a stabili în concret modalități de acțiune, mecanisme de aplicare graduală, reguli de intervenție şi, mai ales, garanții pentru cetățean. Există proceduri interne care reglamentează aceste aspect, însă ele nu sunt cunoscute de către cetăţeni.

Polițistul va avea dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul unor măsuri polițienești, să țină mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva acestuia ori fuga. În orice procedură de intervenţie, aplicabilă şi în alte state, activitatea poliţistului trebuie să se desfăşoare în siguranţă; acest lucru implică şi existenţa cadrului normative necesar, care să evite arbitrariul, comportamentul abuziv, dar şi orice situaţie care favorizează o posibilă agresiune.

De asemenea, legea în vigoare stabilește că polițistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală, conducerea la sediul poliției, controlul corporal, al bagajelor și vehiculului persoanei.

Controlul corporal, al bagajelor şi vehiculului persoanei legitimate se va face în scopul ridicării bunurilor supuse confiscării, în situația în care, din cauza locului, momentului, circumstanțelor, ori comportamentului, există suspiciunea că astfel de bunuri se găsesc asupra acesteia.

Verificarea situației persoanei conduse la sediul poliției şi luarea măsurilor legale se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă. Odată realizată identificarea persoanei, polițistul are obligația de a permite acesteia să părăsească sediul poliției; la împlinirea termenului de 24 de ore, persoana are dreptul să părăsească sediul poliției, chiar dacă identitatea sa nu a putut fi stabilită. Excepție vor face situațiile în care se dispune reținerea ori arestarea preventivă sau în care persoana face obiectul unei măsuri legale care justifică reținerea sa.

În proiectul de lege, se propune ca folosirea forței să fie subordonată principiilor necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii, acest lucru fiind posibil prin norme cuprinzătoare și clare. În acest fel, modalitățile, procedurile și, în general, condițiile în care acționează polițistul vor fi cunoscute inclusiv de cetățean.

Mijloacele din dotare pe care le poate folosi polițistul: mijloace neletale; arme de foc sau arme albe; dispozitive sau vehicule, pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole.

Poliţistul va avea dreptul de a folosi forța fizică şi mijloacele din dotare împotriva celor care: săvârșesc acțiuni violente împotriva sa ori a altei persoane, sau împotriva bunurilor; blochează, în afara condițiilor legii, căile publice de circulație, pătrund sau încearcă să pătrundă, fără drept, ori refuză să părăsească sediile autorităților publice, ale instituțiilor şi organizațiilor de interes public sau privat, periclitează în orice mod integritatea sau securitatea acestora, ori a personalului sau tulbură desfășurarea normală a activității.

Folosirea forței va fi precedată de avertizarea prealabilă şi de acordarea timpului necesar încetării acțiunilor şi conformării la solicitările legale ale polițistului. Avertizarea prealabilă nu va fi necesară în situația în care lipsește timpul pentru aceasta. În cazul în care au fost folosite dispozitive cu electroşocuri (taser) sau dacă prin utilizarea forţei au fost rănite persoane, poliţistul va fi obligat ca, în cel mai scurt timp, să solicite serviciilor specializate acordarea asistenței medicale de urgență acestora.

Există şi cazuri limită, generate de obligaţia de a proteja persoanele împotriva unor acţiuni ilegale şi existenţa unui pericol grav, imminent şi care nu poate fi înlăturat altfel, când poliţiştii trebuie să facă uz de armă,  regimul juridic al utilizării armelor de foc nu suferă modificări, aplicându-se în continuare dispoziţiile art. 34 din Legea 218/2002, corroborate cu cele din Legea 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor, având în vedere inclusiv recentele modificări legislative aduse prin Legea 180/2016.

Acțiunile polițistului vor putea fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimțământul persoanelor. Înregistrările se vor realiza în scop de prevenire, cercetare şi combatere a infracțiunilor, precum şi pentru menținerea şi asigurarea ordinii publice.

Rolul acestei legi este de a întări autoritatea polițistului și vine în sprijinul nostru, dar și al cetățeanului. Pentru că și cetățeanul este obligat să cunoască legea, iar în momentul în care sunt stabilite concret anumite proceduri, anumite obligații pentru cetățeni, atunci mi se pare normal ca cetățeanul cunoscându-le să se oprească de la anumite abateri”, a adăugat Șerbănoiu.

 


3 thoughts on “Șeful Poliției din Botoșani își dorește mai multă autoritate pentru subordonații săi

  1. si-asa fac ei destule abuzuri,daca au mai multa autoritate te-mpusca numai daca te uiti urat la el. Peste 50% din cei ce lucreaza in Politie sunt mai mult sau mai putin corupti si spagari. Ce mai multa autoritate au nevoie??? La Botosani de la cel mai mic pana la Corneanu primesc spagi pe nepotisme si cumatrisme pt un favor sau altu. Autoritate mai multa?? Niciodata la asa zisi “politisti”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com