O lege electorală coerentă, echilibrată și neechivocă, adaptată contextului politic actual reprezintă, fără îndoială, piatra de temelie a unei democrații autentice și nu … originale, așa cum era ea dorită (și din păcate, în mare parte realizată!) de nea Nelu, la începutul anilor 90. Lăsând la o parte faptul că nici duduia Constituție (scrisă de părintele Iorgovan după dictarea tătucului Iliescu) nu se simte prea bine, în multe situații fiind total depășită sau chiar … sărită, suspomenita lege a alegerilor, schimonosită în fel și chip de trepădușii politici care s-au perindat brownian prin forul legislativ, este de-a dreptul jalnică sau, mă rog, ridicolă!
Și asta, din cauză că actualul document legislativ nu respectă nici pe la Ploiești, câteva principii logice și elementare care ar trebui să stea la baza oricărei legi. Principii de bun simț, vizibile din avion. Am numărat, la prima vedere, vreo șase dar dacă tot am pomenit mai sus de orașul găzarilor (să nu citiți cumva găozarilor, că atunci, ar trebui să ne continuăm … mișcarea pe mări și oceane) s-ar putea ca Roberțelei Anastase să-i iasă mai multe! Ele ar fi următoarele:
- Coerență și unitarietate
Procedura de alegere a primei funcții în stat (președintele) trebuie să stea și la baza alegerii primarilor și a președinților de CJ, respectiv două tururi. Alegerea consilierilor locali și județeni, în același mod cu alegerea parlamentarilor, adică pe liste.
- Stabilitate și legitimitate
Viceprimarii și vicepreședinții CJ să fie aleși o singură dată, la început de mandat și destituiți sau suspendați în aceleași condiții ca și primarii sau președinții de CJ.
- Corectitudine și respect față de electorat
Orice ales care își schimbă formațiunea politică (inclusiv parlamentarii!) își pierde automat mandatul în favoarea următorului de pe listă. În acest fel, structura Parlamentului, a CL sau a CJ s-ar păstra aceeași, pe toată durata mandatului.
- Optimizarea resurselor umane
Numărul maxim de mandate al oricărui ales : două, întrucât opt ani sunt arhisuficienți unui om politic pentru a da societății tot ce are el mai bun. Limitarea numărului de mandate (ca la președinte) ar elimina rutina, dezinteresul, îngâmfarea și …escaladarea șmecheriilor și ar încuraja împrospătarea clasei politice.
- Posibilități alternative
Simplificarea condițiilor impuse candidaților independenți în așa fel încât accederea lor pe listele electorale să nu mai fie discriminatorie comparativ cu membrii partidelor politice.
- Disciplina și eficiența muncii
Impunerea de condiții clare și comensurabile pe care aleșii să le respecte în activitatea lor (proiecte demarate, eficiență, prezența la serviciu, gradul de implicare, alte performanțe). În caz contrar să existe posibilitatea pierderii mandatului în favoarea următorului de pe listă. În același context, aplicarea în mare parte a prevederilor Codului Muncii asupra aleșilor ar trebui să fie obligatorie întrucât sunt angrenați într-o activitate de pe urma căreia sunt retribuiți și nu oricum ci destul de consistent! Fandoseala cu indemnizație în loc de leafă trebuie să dispară. Mai ales în cazul parlamentarilor, aceștia având efectiv locul de muncă în forul legislativ.
În mod sigur, mai sunt și alte aspecte importante dar, nu vreau să le iau toată pâinea de la gură parlamentarilor, așa că le las și lor un front de lucru. Front care, va fi abordat de aleși numai atunci când își vor modifica fișa postului și vor elimina cele câteva atribuții uzuale și actuale, adică : traficul de influență, manevrarea … bilelor după cum este poziționată bagheta dirijorului de grup parlamentar, vorbăria goală la microfon, accesarea pe tablete a site-urilor de adulți, absentarea ori de câte ori situația (personală, firește!) o impune sau nelipsitul somn de înfrumusețare.
