Drepturile alegătorilor privind protecţia datelor personale au fost incălcate la alegerile pentru Parlamentul European, organizate pe 7 iunie, susţin unii politicieni şi jurişti, in condiţiile in care copii după listele electorale suplimentare au fost puse la dispoziţia partidelor politice.
Listele suplimentare cuprind atit datele de identificare ale votanţilor – nume, prenume, seria şi numărul cărţii de identitate, codul numeric personal, adresa, cA?t şi specimenul de semnătură, iar potrivit Legii 677 din 2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date "orice prelucrare cu caracter personal poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţămintul in mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare".
"E o discuţie dacă punerea la dispoziţia partidelor a acestor copii de pe listele electorale suplimentare ar putea să atingă normele legale cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. S-ar putea ridica această problemă pentru armonizarea dispoziţiilor Legii electorale cu cele ale Legii privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a se evita incălcarea uneia sau alteia din cele două acte normative", a declarat vicepreşedintele Tribunalului Botoşani, Adrian Toporăscu, fost membru al Biroului Electoral de Circumscripţie.
Preşedintele interimar al organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, senatorul Gheorghe Marcu, va propune corelarea actelor normative privind organizarea alegerilor şi cele privind protecţia datelor cu caracter personal.
"In anumite privinţe, Legea privind protecţia datelor personale este incălcată. Noi am obţinut legal aceste liste pentru că legea spune că un reprezentant al unui partid politic poate solicita copii după listele suplimentare, dar in acea listă regăseşti datele personale ale alegătorului. In opinia mea, două articole din două legi diferite se bat cap in cap", a afirmat Marcu.
