Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate (PNESS) a inregistrat la Botoşani date şocante pentru unii, insă aşteptate de majoritatea medicilor, care in ultimii ani au avut parte de o adevărată avalanşă de pacienţi cu afecţiuni tot mai grave. Iniţiată in iulie 2007, Marea Analiză a fost programată să dureze un an, insă ulterior a fost prelungită de două ori, mai intii cu trei luni şi apoi cu incă una. In cele 16 luni au fost evaluaţi 253.786 din cei 460.000 de locuitori ai judeţului.
Rezultatele programului au confirmat una din cele mai grave previziuni ale medicilor oncologi. Astfel, din cei evaluaţi, peste 7.600 au fost descoperiţi cu risc de cancer de diferite forme, cele mai frecvente fiind cel de colon, sin sau col uterin. Inamicul numărul unu al sănătăţii botoşănenilor este, insă, diabetul zaharat. Medicii s-au văzut nevoiţi să avertizeze peste 70.000 de persoane despre iminenţa de a dezvolta diabet zaharat dacă nu işi revizuiesc conduita alimentară şi de viaţă. Ceea ce pentru majoritatea este practic imposibil. "Se poate spune despre numărul de persoane care prezintă risc de imbolnăvire, că este unul foarte mare. Regimul de viaţă al botoşănenilor nu este corespunzător. Spre exemplu, o persoană cu risc de diabet este mai grasă, are o alimentaţie dezechilibrată, nu face efort, mănincă multe grăsimi", a precizat Dumitriţa Mihailovici, medic coordonator al PNESS in cadrul Direcţiei de Sănătate Publică.
20.000 de persoane au probleme cu inima
Nici numărul botoşănenilor care riscă să dezvolte o afecţiune cardiovasculară nu este de neglijat, peste 20.000 de persoane fiind luate in evidenţă cu un istoric ce favorizează riscul de infarct. De altfel afecţiunile cardiovasculare au fost anul trecut principala cauză de mortalitate in judeţ.
Medicii susţin că majoritatea celor descoperiţi cu factori de risc au mai mult decit unul, mulţi dezvoltind riscuri şi pentru diabet şi pentru boli cardiovasculare, insă şi pentru accidente vasculare, osteoporoză, boli renale sau cancer. "Este clar că botoşănenii nu duc nici pe departe o viaţă sănătoasă şi nici nu au grijă de sănătatea lor. Se fumează foarte mult, se consumă alcool peste măsură şi sunt persoane sedentare", a incheiat Dumitriţa Mihailovici.
Analizele au descoperit peste aproape 4.000 de bolnavi noi, majoritatea cu afecţiuni grave."Sistemul imunitar devine tot mai vulnerabil din cauza mediului in care trăim, dar şi a alimentaţiei dezechilibrate şi modului de viaţă in general", a precizat Anton Pirvu, medic şef al Secţiei medicală I din cadrul Spitalului Judeţean.
Costurile programului au depăşit trei milioane de euro
Pentru a se descoperi toate bolile de care suferă botoşănenii sau afecţiunile la care sunt predispuşi, laboratoarele au prelucrat 1.272.307 analize, dintre acestea predominind hemoleucograma, glicemia şi sumarul de urină. Pentru toate acestea, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a plătit peste 7,7 milioane de lei. Medicii de familie au fost şi ei recompensaţi cu peste 4,4 milioane de lei. Din această afacere cel mai bine par să fi ieşit cele cinci laboratoare private din judeţ, care au intrat in contract cu Casa de Sănătate incă din prima zi. Acestea şi-au impărţit 85-90% din suma decontată pentru analize, insă nu neapărat in mod egal, un singur laborator făcind aproape 40% din analizele efectuate in mediul privat. Restul de 12-15% din analize a fost impărţit intre spitalele care s-au incumetat să intre in Marea Analiză, respectiv Spitalul Judeţean, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie, Spitalul de Copii şi Spitalul de Recuperare. Sumele primite pentru serviciile efectuate au fost, insă derizorii, deşi acestea au şi dotări şi personal. "Laboratoarele de spitale au efectuat mai puţine servicii, asta pentru că trebuiau să deservească mai intii pacienţii internaţi. Iar ciştigurile au fost pe măsura muncii prestate", a precizat Carmen Nicolau, directorul Casei de Asigurări de Sănătate.
Potenţiali bolnavi puşi la regim
Deşi s-au cheltuit peste trei milioane de euro pentru această campanie la Botoşani, şefii din sănătate spun că depistarea a peste 90.000 de posibili bolnavi poate insemna evitarea ocupării paturilor in spital şi cheltuirea unor sume de zeci de ori mai mari pentru tratarea lor. Pentru aproximativ 30.000 de bolnavi Spitalul Judeţean a primit anul trecut peste 10 milioane de euro. Pentru a se evita insă acest lucru, botoşănenii cu risc de imbolnăvire vor fi nevoiţi să urmeze cu stricteţe regimurile igieno-dietetice şi de viaţă pe care le vor primi.
Spitalele din municipiu sunt supraaglomerate
In această perioadă spitalele sunt arhipline, medicii fiind pur şi simplu sufocaţi de avalanşa de botoşăneni cu afecţiuni grave. La Spitalul de Copii pe cele 270 de paturi, erau cazaţi miercuri peste 290 de copii şi peste 100 de mame, situaţia fiind cu adevărat critică. Nici la Spitalul Judeţean, cele 765 de paturi nu mai pot demult face situaţiei. La inceputul săptăminii in unitate erau peste 820 de pacienţi, situaţiile cele mai grave fiind la secţiile medicale şi Cardiologie. "Pe 60 de paturi aveam peste 100 de pacienţi. Pe alte secţii sunt 18 pe zece paturi sau 16 pe 12 paturi. Nu este aproape niciun salon in care să fie un bolnav in pat. Chiar şi in rezerve oamenii ţin locul unii la alţii, deşi e cu plată. Sunt cazuri foarte grave şi nu putem să nu-i internăm", a spus Anton Pirvu, medicul şef al Secţiei medicală I din cadrul Spitalului Judeţean.
Programul analizelor obligatorii in cifre pentru judeţul Botoşani:
Total evaluaţi: 253.786
Depistaţi bolnavi: 3.844
Cu risc crescut de imbolnăvire: 93.193 din care:
-risc cardiovascular: 20.783
-risc de diabet: 71.011
-risc de cancer 7.639
(*unii pacienţi riscă mai multe afecţiuni)
Analize efectuate: 1.272.307
Cheltuieli la laboratoare: 7.780.549 lei
Cheltuieli la medicii de familie: 4.402.511 lei
A�
