Premise
Parlamentul este una din instituţiile fundamentale intr-o democraţie, de buna funcţionare a acesteia depinzind in bună măsură consolidarea practicilor democratice intr-o societate. Parlamentul reprezintă (mai mult sau mai puţin proporţional) segmentele sociale active politic dintr-o ţară, parlamentarii fiind, pe aceste considerente, reprezentanţii direcţi ai cetăţenilor, formulind legi in numele acestora. Totodată, parlamentarii au posibilitatea ca, in numele cetăţenilor, să-şi exercite funcţia de control asupra Guvernului, adresind acestuia intrebări şi interpelări (pe lingă depunerea de moţiuni) pe acele probleme care le-au fost semnalate de către cetăţeni fie individual, fie constituiţi in parteneri sociali (organizaţii non-guvernamentale, sindicate, patronate).
Măsurarea gradului in care aceste două condiţii au fost indeplinite pe parcursul celor 4 ani de mandat de către fiecare deputat şi senator este scopul cercetării noastre.
Sursele de informare
A) Raportul de activitate individual al parlamentarului pus la dispoziţia Institutului European pentru Democraţie Participativă – QVORUM. Toţi parlamentarii au primit din partea Institutului QVORUM o solicitare de completare a unui chestionar din care să rezulte obiectivele propuse, activităţile desfăşurate şi realizările din mandatul 2004 -2008. Urmare a acestei solicitări, o parte dintre parlamentari s-au arătat mai deschişi punindu-ne la dispoziţie informaţiile cerute, care au fost ulterior verificate şi analizate in vederea unei evaluări riguroase şi obiective.
B) Pagina personală de pe website-ul Camerei din care face parte, avind ca punct de plecare următoarele linkuri:
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce – Camera Deputaţilor
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce?cam=1A?- Senatul Romaniei
In pagina personală a unui parlamentar s-au urmărit intrebările şi interpelările, propunerile legislative şi declaraţiile politice. In cazul senatorilor, intrebările şi interpelările au fost identificate pe pagina de internet a Senatului Romaniei, la secţiunea specifică.
Tot in pagina personală s-a constatat dacă parlamentarul are adresă de email şi website afişate public, pentru ca orice cetăţean să le poată folosi. Pentru a se constata dacă adresa de email este funcţională sau nu, s-a adresat cite un email de verificare fiecărui parlamentar. In urma acestei verificări s-a constatat că un număr de apx. 90 de parlamentari aveau adrese de email disfuncţionale, motivul cel mai frecvent fiind că aceste adrese nu mai aveau spaţiu disponibil, semn al utilizării sale foarte rare. Prin urmare, in cazul acestor parlamentari, cetăţenii nu aveau la dispoziţie (la momentul verificării) această modalitate de a lua legătura cu reprezentantul din Parlament.
C) Website-ul personal (sau blogul). In cazul in care acesta există, acesta conţine de regulă informaţii referitoare la activitatea parlamentarului. S-a făcut distincţia intre website-urile de prezentare, sau uni-direcţionale, care permit doar informarea şi cele bi-direcţionale, care permit şi cetăţenilor să işi exprime opinia, practic să dea feed-back la punctele de vedere sau acţiunile parlamentarului.
D) Mass media centrală şi locală: pentru a afla frecvenţa comunicatelor de presă, a conferinţelor de presă ţinute, a intilnirilor cu cetăţenii (inclusiv participarea la evenimente din viaţa comunităţii) sau cu partenerii sociali (ong-uri, sindicate, patronate) s-au cercetat sursele mass media centrale şi locale. Frecvenţa şi eficienţa intilnirilor cu partenerii sociali a fost evaluată şi din intrebările şi interpelările adresate. Spre exemplu, faptul că intrebările şi interpelările sunt bine documentate, cu cifre şi fapte concrete dovedeşte că au existat contacte intre parlamentar şi grupul vizat, fiind mai puţin important dacă aceste contacte au fost directe sau prin intermediul colaboratorilor angajaţi de parlamentar.
Ce NU a făcut obiectul prezentei cercetări:
– acuzaţii de corupţie aduse asupra parlamentarilor monitorizaţi, sau orice alt tip de acuzaţii
– acuzaţii făcute de cei monitorizaţi la adresa altora, precum acuzaţii ne-documentate sau generaliste la adresa membrilor Guvernului, Preşedintelui Romaniei, adversarilor politici
– daca au procese pe rol sau nu
– corectitudinea declaraţiilor de avere sau de interese
– dacă au făcut poliţie politică sau nu
– dacă ştiu să vorbească corect sau nu
– dacă au migrat politic sau nu
– dacă au studii superioare sau nu
– alte activităţi din viaţa privată
Deşi aceste elemente pot fi, in anumite condiţii relevante, ele nu au făcut obiectul cercetării noastre. Cercetarea noastră se rezumă strict la a constata in ce măsură parlamentarii au incurajat sau nu, prin prestaţia lor, democraţia participativă.
Redactarea analizei activităţii unui parlamentar
Evaluarea activităţii unui parlamentar conţine o serie de cuvinte cheie, scrise cu bold şi care pot fi considerate calificativele de activitate. Scările calificativelor sunt standard pentru toţi parlamentarii, iar alegerea calificativului corect la fiecare categorie analizată s-a realizat cu respectarea unor indicatori cantitativi sau calitativi, după caz, astfel:
Pentru senatori, baza de date publică prezintă numai inregistrările intrebărilor şi interpelărilor incepind cu februarie 2006, fapt pentru care pentru stabilirea calificativelor s-au avut in vedere alte intervale numerice, după cum urmează (pentru declaraţiile politice intervalele sunt identice pentru senatori şi deputaţi):
Transparenţa şi promovarea activităţilor de către parlamentar
In aprecierea transparenţei şi promovarea activităţilor proprii ale parlamentarului am avut in vedere o serie de criterii precum existenţa mijloacelor de comunicare funcţionale către şi dinspre cetăţeni, precum pagina de internet, blog, adrese de email, precum şi informarea regulată prin comunicate şi/sau conferinţe de presă.
Acordarea calificativului final
Calificativul final reprezintă insumarea calificativelor intermediare acordate in analiză şi prezintă in ce măsură fiecare parlamentar a contribuit la stimularea democraţiei participative, aşa cum a rezultat din prezenta cercetare.
La acordarea calificativului final s-a ţinut cont, acolo unde este cazul, şi de poziţia deţinută in cadrul Camerei din care face parte, considerindu-se că membrii Birourilor Permanente şi Preşedinţii de comisii parlamentare au avut indatoriri suplimentare faţă de colegii lor.
