Statisticile financiare intocmite după scurgerea a 14 luni din Programul Marea Analiză arată că ideea ministrului Sănătăţii a fost benefică nu doar pentru sănătatea oamenilor, ci şi pentru medicii de familie şi laboratoarele private, costurile evaluărilor depăşind trei milioane de euro doar la Botoşani. Astfel in perioada menţionată au fost testaţi aproape 200.000 de botoşăneni, fiecare dintre aceştia făcind in medie opt analize. Au predominat hemoleucograma, glicemia şi sumarul de urină. Pentru toate acestea, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a decontat laboratoarelor din Botoşani aproape opt milioane de lei.
Medicii de familie au fost şi ei recompensaţi cu aproape patru milioane de lei, fiecare ciştigind in medie 24.000 de lei. Din această afacere cel mai bine par să fi ieşit cele cinci laboratoare private din judeţ, aflate in contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate incă din prima zi a programului. Acestea şi-au impărţit 85-90% din suma decontată pentru analize, insă nu in mod egal, avind in vedere faptul că la un singur laborator au fost efectuate 40% din analizele efectuate in mediul privat. Restul de 12-15% din analize a fost impărţit intre laboratoarele spitalelor intrate in program, respectiv intre cele de la Spitalul Judeţean, Maternitate, Pediatrie şi Spitalul de Recuperare. Sumele primite pentru serviciile efectuate au fost insă derizorii. "Laboratoarele de spitale au efectuat mai puţine servicii, asta pentru că trebuiau să deservească şi pacienţii internaţi. Iar ciştigurile au fost pe măsura muncii prestate", a precizat Carmen Nicolau, directorul executiv al Casei Asigurărilor de Sănătate.
Şefii din sănătate spun că depistarea posibililor bolnavi poate insemna evitarea ocupării paturilor in spital şi cheltuirea unor sume de zeci de ori mai mari pentru tratarea lor. Pentru aproximativ 30.000 de bolnavi Spitalul Judeţean "Mavromati" a primit anul trecut peste 20 de milioane de dolari. Pentru a se evita, insă, acest lucru, botoşănenii cu risc de imbolnăvire vor fi nevoiţi să urmeze cu stricteţe regimurile igieno-dietetice şi de viaţă pe care le vor primi. Cel mai grav este, insă, că numeroşi botoşăneni dezvoltă riscuri şi pentru diabet şi pentru boli cardiovasculare, insă şi pentru accidente vasculare, osteoporoză, boli renale sau cancer.
