Este cazul a zeci de elevi botoşăneni, majoritatea de la şcoli din mediul rural, care au absolvit gimnaziul cu medii de peste 8, iar la evaluare nu au obţinut mai mult de nota 2. De exemplu, un elev a terminat gimnaziul cu media 8,28, a luat 2,15 la evaluarea naţională şi a fost admis la liceu cu media 3,68. Un alt elev a absolvit gimnaziul cu 8,73 a luat evaluarea cu 3,30, iar la admitere a fost admis cu 4,14, iar exemplele de acest gen pot continua. Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ cred că această situaţie ar fi determinată şi de instabilitatea pe post a profesorilor din mediul rural. Dacă la şcolile din mediul urban profesorii sunt titulari pe posturi şi predau în aceleaşi şcoli ani de zile, nu acelaşi lucru se întâmplă în mediul rural. În plus, şcolile din mediul rural atrag profesori mai slab pregătiţi, iar acest lucru poate fi observat la repartizarea lor pe posturi.
„În general, aceste note mici provin din mediul rural. Trebuie să vedem ce profesori atragem în mediul rural. În oraş sunt profesori stabiliţi pe posturi, titulari şi îi vedem că an de an au avut rezultate. Localităţile din mediul rural, ce oferă în schimul atragerii unui profesor bun? Nu e vorba doar de Botoşani, ci de o politică naţională. Ca să atrag un profesor bun, un absolvent de calitate, trebuie să-i ofer în primul rând salariu. Noi apelăm la soluţii de avarii şi cine vine îl repartizăm. Trebuie să fie o politică a statului aici. Să constate eşecul care există în evaluarea naţională, bacalaureat şi regândită strategia de atragere a tinerilor în învăţământ”, a spus Liviu Axinte, liderul LSI.
El crede că dacă nu se vor lua măsuri urgente, situaţia se va accentua de la an la an. De altfel, Ministerul Educaţiei a anunţat controale în judeţele unde s-au înregistrat diferenţe mari între mediile de absolvire şi cele de admitere.
