Notarii au liber să-şi umfle tarifele

ţiile sau incheierea unor documente in faţa notarului sunt influenţate şi de onorariile practicate de aceştia. Botoşănenii trebuie să facă un adevărat studiu de piaţă pentru a alege cea mai bună ofertă in condiţiile in care tarifele diferă foarte mult de la un notar la altul.

Tarifele practicate de notari sunt condiţionate de prevederi legale, insă preţurile publicate in Monitorul Oficial sunt cele minime, notarii avind posibilitatea să işi pună orice comision doresc. La nivelul Camerelor Notariale s-au stabilit anumite tarife orientative, insă notarii recunosc că işi fac propriile tarife prin care să atragă clienţii şi in acelaşi timp să obţină un profit cit mai mare.

Notarii susţin că in cazul tranzacţiilor de valori ridicate şi care necesită un volum mai mare de muncă practică cel mai apropiat tarif de minimul stabilit de lege, deoarece impozitul este mare. Notarii au o evaluare a fiecărei zone ale oraşului, iar declararea unei valori a tranzacţiei mai mari decit cea din expertiză inseamnă plata unui impozit mai mare.

Spre exemplu un apartament cu două camere din zona A a oraşului, respectiv zona centrală, este evaluat de expertize la 37.000 de euro. Pe piaţă, insă, un astfel de apartament este vindut cu 60.000 de euro. La această tranzacţie, notarii au un tarif cuprins intre 3.500 şi 4.500 de lei.

In funcţie de tranzacţiile efectuate, diferenţele pot fi insă şi mai mari de 1.000 de lei de la un notar la altul. Pe lingă faptul că tarifele notarilor variază foarte mult, acestea ajung să fie mai mult decit duble faţă de minimul publicat in Monitorul Oficial, care in acest caz depăşeşte cu puţin 1.800 de lei. De aceea cetăţenii trebuie să fie atenţi şi la acest aspect cind se decid să apeleze la un notar.

De la această problemă a izbucnit un conflict intre notari şi avocaţi, cei din urmă intenţionind să intermedieze tranzacţiile imobiliare. Astfel un avocat din Iaşi a reuşit să obţină in instanţă o sentinţă in urma căreia Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a fost obligat să inscrie in cartea funciară un contract de vinzare cumpărare a unui apartament incheiat in faţa apărătorului. Potrivit legii numai in cazul instrăinării terenurilor este necesară forma autentică a actelor intocmite in faţa notarilor. Nu acelaşi lucru este prevăzut şi la construcţii unde contractul de vinzare cumpărare este valabil incheiat cind părţile au consimţit in scris, iar un avocat ar putea verifica respectarea prevederilor legale.

Notarii recunosc aceste prevederi şi spun că instanţa care i-a dat dreptate avocatului ieşean nu a făcut decit să respecte prevederile legale.

Avocaţi acuzaţi de incompetenţă

Notarii spun că proprietarii locuinţelor s-ar complica dacă ar incerca să apeleze la un avocat in tranzacţiile imobiliare in condiţiile in care pentru teren tot ar trebui să treacă pe la notariat. In privinţa modului de lucru al avocaţilor, notarii susţin că aceştia nu au stabilită o modalitate de declarare a impozitului pe tranzacţiile imobiliare şi in acest fel ar putea apărea cazuri de evaziune fiscală.

Mai mult decit atit notarii atrag atenÅ£ia că ar putea apărea şi falsuri in cazul in care tranzacÅ£iile sunt verificate de un avocat fără experienţă. "Treaba avocatului nu este să intre in activitatea notarului. Treaba avocatului este de apărător in instanţă, dar sunt disperaÅ£i că sunt foarte mulÅ£i", a declarat Marta Săndulache Dirjan, notar. Aceasta a adăugat că şi notarii au dreptul să işi apere actele intocmite in instanţă, dar nu fac acest lucru, deoarece nu este treaba lor. "Faptul că dreptul de proprietate asupra unui imobil, fără terenul aferent, poate fi instrăinat prin alte acte decit cele autentice (notariale) nu este un lucru de ultimă oră, această posibilitate existind inainte ca genialul avocat din Iaşi să descopere prevederile legii acum, in anul 2008. Chiar şi in perioada comunistă, dreptul de proprietate asupra imobilelor se putea transmite in baza actelor sub semnătură privată a€” chitanÅ£ele a€” şi ştim prea bine cu toÅ£ii care a fost consecinÅ£a juridică a acestora, creşterea numărului de procese pină la aglomerarea peste normal a instanÅ£elor şi, de aici, durata excesiv de lungă in care cineva reuşea să dobindească dreptul de proprietate" se arată intr-un comunicat al Uniunii NaÅ£ionale a Notarilor din Rominia.

AvocaÅ£ii spun la rindul lor că de la apariÅ£ia legii fondului funciar au avut acest drept de a intocmi contracte de vinzare cumpărare şi au la bază aceleaşi studii ca şi notarii şi pot profesa şi ei in domeniu. a€œAcest lucru ar avantaja populaÅ£ia, deoarece tarifele practicate de avocaÅ£i ar fi mult mai reduse in condiÅ£iile in care nu sunt condiÅ£ionate de legea€œ, a declarat un avocat. Cu privire la plata impozitului aferent tranzacÅ£iilor imobiliare ale căror acte sunt intocmite in faÅ£a lor, avocaÅ£ii spun că acest lucru s-ar putea face cind tranzacÅ£ia ar fi inregistrată la Fisc.

Notarii conduc in topul datornicilor la Fisc

Notarii au cele mai mari venituri, dar şi cele mai mari datorii raportate Fiscului. Potrivit conducerii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP), aceştia conduc intr-un top al datoriilor persoanelor fizice autorizate la Fisc. Astfel pe primul loc se situează un notar cu o datorie de 1,34 milioane de lei. Acesta este urmat de un coleg ce inregistrează o datorie de 1,31 milioane de lei. In primii cinci datornici ai topului se mai situează trei persoane care au inregistrat venituri din inchirierea spaţiilor comerciale şi care datorează statului un milion de lei, 92.000 de lei, respectiv 89.000 lei. Finanţiştii spun că aceste sume se pot recupera, iar pentru acest lucru au aplicat măsuri de executare silită, respectiv somaţii şi popriri pe conturile bancare.

In acelaşi timp notarii se situează şi in fruntea topului ciştigurilor realizate in cursul anului trecut. Astfel datele de la Fisc arată că pe primele cinci poziţii ale clasamentului se situează notari cu venituri de peste un milion de lei, recordul fiind deţinut de o persoană care a obţinut 3,174 milioane de lei.