Amenzi inutile date de Politia Rutiera

Sute de amenzi contestate in instanţă şi accidente cu duiumul. Acestea sunt pe scurt efectele unor dispoziţii şi hotăriri care au aruncat in aer activitatea Poliţiei Rutiere. Ceea ce a generat această situaţie a fost o decizie luată anul trecut de Curtea Constituţională, care a stabilit că, dacă unui şofer i se reţine permisul de către Poliţia Rutieră, iar acesta face contestaţie, poate să-şi recupereze permisul, pe care să-l păstreze pe tot parcursul procesului. Abia ulterior, cind sentinţa rămine definitivă şi irevocabilă, agenţii au dreptul să ii ridice permisul.

Avind cadrul legislativ de partea lor, şoferii nu se sfiesc să apeleze la instanţă, fie că au, fie că nu au dreptate. Că multe dintre ele sunt nefondate, se vede la finalul proceselor, cind numai o mică parte din sancÅ£iuni sunt anulate de instanţă. Procentul nu depăşeşte 10 la sută şi asta pentru că de cele mai multe ori constatările poliÅ£iştilor se dovedesc a fi reale. a€ContestaÅ£iile s-au inmulÅ£it in ultima perioadă şi se contestă aproape orice. Inclusiv amenzile pentru viteză, deşi există inregistrarea video. Dacă se pierde in prima instanţă, se face recurs. Şoferul are tot interesul ca procesul să se lungească, pentru că in tot acest timp el işi păstrează permisul de conducerea€, a declarat subcomisarul Manuela Ieremie, purtător de cuvint in cadrul Inspectoratului JudeÅ£ean de PoliÅ£ie. Dacă tot anul trecut au existat 659 de sancÅ£iuni contestate, in cele cinci luni parcurse din 2008 numărul acÅ£iunilor a ajuns deja la 600. O mare parte din contestaÅ£ii vin din partea celor care au adunat deja 15 puncte de penalizare. Aceştia contestă ultimul proces verbal de sancÅ£ionare, iar in timpul procesului unele din punctele adunate pot fi radiate la termen. Aşa că, la final, şoferul rămine cu permisul.

Cei de la volan au, deci, toate motivele sa promoveze astfel de acţiuni in justiţie. Creşterea numărului de contestaţii are insă două efecte. Pe de o parte, scade numărul eventualelor abuzuri comise de agenţii rutieri, dar pe de altă parte duce la creşterea numărului de accidente grave, şoferii considerind că, indiferent de abaterile săvirşite la volan, pot scăpa uşor nepedepsiţi.

Un alt caz care ar putea reprezenta un precedent s-a petrecut la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Iniţiatorul barourilor paralele, avocatul Pompiliu Bota, a contestat o amendă invocind faptul că simplul cuvint al poliţistului care a aplicat sancţiunea, fără alte probe, nu este suficient. Acţiunea a fost admisă, iar procesul-verbal de contravenţie anulat. Cazul se poate repeta la toate instanţele din ţară, ceea ce inseamnă că, pe viitor, poliţistul rutierist care dă o amendă va trebui să se "blindeze" cu probe, care să confirme faptele scrise in procesul-verbal.

Pe lingă posibilitatea contestării oricărei sancţiuni aplicate de Poliţia Rutieră, şoferii certaţi cu legea sunt incurajaţi şi de atitudinea binevoitoare a unor judecători şi procurori. In fapt, foarte puţini conducători auto care comit infracţiuni ajung in instanţă şi extrem de puţini primesc o condamnare. De regulă, sancţiunea e o amendă administrativă, o sancţiune penală ori inchisoare cu suspendare.

In UE amenzile sunt anulate doar in caz de abuz

In majoritatea statelor europene, situaţia este diferită. In primul rind, amenzile aplicate şoferilor care nu respectă normele rutiere sunt usturătoare. In al doilea rind, poliţistul se bucură de autoritate in societate conferită atit de lege, cit şi de corectitudinea şi imparţialitatea de care trebuie să dea dovadă. Din acest motiv, nimeni nu poate să pună la indoială un act intocmit de poliţist. Şi totuşi, dacă se constată că a fost vorba de un abuz, persoana sancţionată nu contestă actul intocmit de poliţist, ci atitudinea acestuia. Iar dacă se dovedeşte că a fost un abuz, poliţistul este anchetat penal, iar actul intocmit de acesta anulat in timpul procesului.