Banii pe care spitalele botoşănene ii primesc pentru finanţarea serviciilor medicale şi salariile angajaţilor, se duc pentru plata muncitorilor necalificaţi angajaţi ca zidari, tencuitori, timplari, etc. In urma unui control pe care reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică Botoşani impreună cu cei ai Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate il efectuiază in toate spitalele cu paturi din judeţ, incepind de săptămina trecută, s-a constatat că in momentul de faţă sunt angajaţi peste 400 de muncitori necalificaţi in sistemul sanitar botoşănean. Astfel de situaţii au fost constatate in majoritatea unităţilor spitaliceşti cu paturi iar managerii riscă sancţiuni in cazul in care nu vor lua măsuri privind reorganizarea organigramei. La cel mai simplu calcul făcut rezultă că, in condiţiile salariului minimum pe economie, spitalele cheltuie lunar circa 4 miliarde de lei. Şi asta cu toate că nu există un raport cu activitatea pe care aceştia o prestează zilnic şi, mai mult decit atit, la licitaţiile care se organizează in spitalele botoşănene pentru diferite obiective de investiţii, conducerea apelează la forţa de muncă a firmelor care ciştigă licitaţia. "Supărător este că deşi au zidari, au forţă de muncă necalificată ei scot la licitaţie orice lucrare pe care o au de făcut şi nu apelează la forţa lor de muncă", a declarat Gabriel Oprişanu, directorul adjunct al ASP Botoşani. In total, la nivelul sistemului sanitar botoşănean, sunt angajaţi circa 2000 de oameni şi cam un sfert dintre aceştia sunt muncitori necalificaţi. "Patru miliarde de lei pe lună se cheltuie cu aceşti angajaţi, dacă e să facem calculul la salariul minimum pe economie obţinut de cei 400 de salariaţi ceea ce e enorm de mult pentru că sunt bani care vin din serviciile medicale. Cu 400 de persoane cite există, spitalele ar putea să-şi facă o firmă de construcţii care să intreţină toate spitalele", mai spune Gabriel Oprişanu, adjunctul ASP Botoşani. El a mai declarat că managerii spitalelor riscă sancţiuni insă acestea sunt greu de aplicat in condiţiile in care mulţi dintre ei au fost schimbaţi iar organigrama a fost propusă şi adoptată de vechile conduceri in foarte multe cazuri. Amenda nu poate fi aplicată decit de Inspecţia Sanitară de Stat, ASP avind doar rolul de a constata situaţia. "Politica de personal din ultimii ani a fost o politică socială in sistemul sanitar şi asta a dus la o organigramă de felul acesta. A fost o politică greşită pentru că e o schemă de personal greoaie. Dacă vrem cit de cit servicii de calitate externalizăm serviciile spitalelor, trecerea lor in privat, aceasta e soluţia. ASP nu poate lua măsuri, singura care poate este Inspecţia Sanitară de Stat şi, probabil, vor fi amendaţi managerii spitalelor care persoane fizice".
