A apărut C.D-ul intitulat Din dor de Eminescu, cuprinzind "cintece a cappella şi poeme in spirit eminescian", interpretate de Lucia Olaru Nenati, album care urmează după primul in care interpreta – poetă, doctor in filologie şi cercetătoare a universului poetului naţional roman Mihai Eminescu – reconstituia, in premieră absolută, ipostaza acestuia de interpret vocal al cintecului străvechi folcloric romanesc. In acest nou album Lucia Olaru Nenati demonstrează legătura profundă şi metafizică dintre marele poet şi creaţia populară, reiterind oarecum tema unei conferinţe susţinută in cadrul unui turneu prin citeva ţări, (Canada, SUA, Germania), intitulată Calea aurită de la folclor la creaţia cultă. Exemplul Eminescu, in care a demonstrat live temeiul acestei legături şi profunzimea dorului romanesc. Autoarea incearcă să demonstreze prin acest nou album muzical că starea de dor eminescian era o componentă apriorică in folclorul autentic romanesc; ca atare, primele patru cintece din acest album sunt străvechi melodii populare romaneşti de dor care atestă prezenţa sentimentului absolut al "dorului fără saţiu" cum spune Eminescu, in străfundul spiritual al poporului nostru, existent din totdeauna, ca un spirit eminescian avant la lettre, pe care Eminescu l-a simţit, l-a perceput şi l-a absorbit, reintorcindu-l apoi transfigurat in forma perfecţiunii, ceea ce se pune in lumină prin următoarele două piese ale albumului, melodii celebre pe versurile poetului Mihai Eminescu, De ce nu-mi vii şi Pe lingă plopii fără soţ.
Regăsim aici şi cele două rugăciuni inchinate de Eminescu Fecioarei Maria (Rugăciune şi Răsai asupra mea, lumină lină) despre care exegeza susţine că sunt printre cele mai frumoase poeme romaneşti şi universale, care ridică această aspiraţie in transcendent, la nivelul ei cel mai inalt, al tinderii către ipostaza sacră a femininului, intrupat in sfinta noastră Madonă romanească. Punind pe muzică aceste poeme Lucia Olaru Nenati incearcă să le adauge, ca o alternativă romanească, la seria celorlalte invocaţii de tip Ave Maria din lume. Poemele recitate de autoare sunt originale, inspirate de evanescenţa Ipoteştilor şi ele se alătură cintecelor in crearea unei atmosfere eminesciene de inalt ozon spiritual.
Ultimele două cintece aparţin in intregime, cu text şi muzică, Luciei Olaru Nenati şi ele exprimă ideea-sentiment că Eminescu s-a adăugat, ca un duh, naturii minunate a locului său de obirşie, dar şi in general, lumii spirituale, ca un nou resort de provocare a aceluiaşi dor romanesc, precum şi faptul că, dovedindu-se a fi, nu numai poet şi filozof, dar şi cintăreţ, Eminescu indeplinea astfel cerinţele filozofilor pitagoreici, acesta fiind incă un motiv pentru care el se adaugă marilor spirite europene şi universale.
Booklet-ul insoţitor, de fapt o anexă documentară substanţială, bogată in imagini fotografice, ecouri şi referinţe, constituie o micromonografie a activităţii, in special artistice, dedicate lui Eminescu, in ţară şi pe meridianele lumii, de către poeta şi fosta muzeografă la muzeul ipoteştean al Poetului, dar şi fostă directoare a Teatrului dramatic "Mihai Eminescu" din Botoşani, intr-o perioadă de mari dificultăţii, dar şi de mari performanţe.
Pe coperta I-a apare imaginea bisericii "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti intr-un tablou in ulei pictat de Lucia Olaru Nenati, iar pe coperta a II-a: fotografia "Cu Eminescu la mare" in care apare autoarea, alături de bustul poetului, in holul Casei Scriitorilor de la Neptun.
Acompaniind in mod inspirat marele eveniment al "intrării in Europa", această creaţie sincretică – eveniment cultural de excepţie ! – incearcă să demonstreze incă o dată, dar cu argumente cu totul inedite, calitatea de "cetăţean european" a lui Eminescu, universalitatea lui şi a spiritului romanesc profund şi faptul că nu numai Sibiul poate fi o capitală europeană, dar şi că spaţiul genezei lui Eminescu are rangul de matrice spirituală europeană.
