La cererea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), administratorii judeteni si locali au trebuit sa centralizeze situatiile susceptibile de aplicare a prevederilor legale privind acordarea de compensatii banesti si s-a constatat ca mai mult de un sfert dintre acestea provin de la cetateni din Ripiceni. Situatia este explicata prin stramutarile efectuate in vederea constructiei lacului de acumulare Stinca-Costesti. Situatii numeroase se inregistreaza si la Flaminzi, din cauza litigiilor cu localitatile vecine, Vorona, Ungureni si Mihaileni. In schimb, putini oameni din mediul urban ar urma sa primeasca despagubiri, conform evaluarii preliminare fiind vorba de trei din municipiul Botosani si mai putin de 40 in Saveni si Darabani. "Majoritatea localitatilor au suprafete disponibile, dar sint refuzate calitativ", afirma Aurel Ispas, consilier in cadrul Compartimentului de fond funciar al Prefecturii.
Cuantumul exact al despagubirilor va fi stabilit de ANRP in functie de calitatea, pozitionarea, suprafata si alti factori privitori la teren. Nu se vor acorda efectiv bani, ci actiuni la Fondul Proprietatea, care vor putea fi ulterior vindute. In medie, un hectar va fi evaluat la aproximativ 15 milioane lei vechi, ceea ce inseamna ca numai la Botosani acordarea despagubirilor ar presupune un efort financiar de peste 60 miliarde lei vechi. Totusi, e posibil ca numarul final al dosarelor de despagubire sa fie ceva mai redus. Dupa efectuarea centralizarii Prefectura a solicitat comisiilor locale de fond funciar sa realizeze strict procedura legala de despagubire si functionarii de la compartimentul de profil al institutiei cred ca aceasta va duce la diminuarea cazurilor de acordare a compensatiilor. Ea presupune ca Primaria sa vina cu o oferta de teren, daca nu primeste nici un raspuns dupa 30 de zile face o alta si abia apoi incadreaza dosarul pentru despagubiri. Daca un cetatean solicita de la inceput acordarea de compensatii atunci nu se mai aplica aceasta procedura
 |
 |
