Proprietarii care au avut case pe locul unde s-a construit barajul Stinca Costesti cer despagubiri

Aproape un sfert din cererile depuse la nivelul judeţului Botoşani pentru despăgubirile ce vor fi acordate persoanelor care nu şi-au primit proprietăţile vin din comuna Ripiceni. Potrivit informaţiilor primite din partea Instituţiei Prefectului, din cele 4.300 de dosare ce vor fi trimise din judeţul Botoşani pentru despăgubiri cu acţiuni la Fondul proprietatea in jur de 1.300 de dosare aparţin locuitorilor din Ripiceni. Mihai Elvădeanu, subprefectul judeţului Botoşani, a declarat că dosarele din judeţul Botoşani vor trebui depuse la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pină pe 21 septembrie. Pentru ca acţiunea să fie urgentată, Instituţia Prefectului va demara o serie de controale in teritoriu. "In perioada cit a mai rămas ne deplasăm in teren pentru a ajuta pe secretarii de primării şi pentru a vedea dacă dosarele sunt intocmite corect. La Ripiceni, sunt cele mai multe dosare de despăgubire, pentru că cetăţenii din zonă au fost strămutaţi in urma acoperirii apei de pe Stinca-Costeşti. Avutul lor nu a fost despăgubit atunci şi trebuie să facem o deplasare ca să vedem dacă au fost intocmite corect dosarele", a declarat subprefectul de Botoşani. Vor primi despăgubiri doar acele persoane cărora nu li s-au oferit terenuri in natură, pe alt amplasament, sau pe motiv că nu ar mai fi existat teren disponibil pentru restituire in natură.

Barajul de la Stinca- Costesti, aflat la granita Romaniei cu Republica Moldova, a fost construit intre 1973 si 1978 si are un volum de 1,4 miliarde de metri cubi. Lacul se intinde pe o suprafata de 5.950 hectare si are o lungime de 70 de kilometri. El este al doilea baraj ca marime dupa Portile de Fier.