Modernizarea drumurilor din județul Botoșani, în special a celor care asigură legătura cu frontiera ucraineană, ar trebui să fie o prioritate pentru orice administrație. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre un proiect de aproximativ 18 milioane de euro, pentru care documentația tehnică fusese deja realizată și avizată. Din păcate însă, Consiliul Județean Botoșani, condus de Valeriu Iftime, a ales un alt drum: a solicitat declasarea DN29F și trecerea lui în administrarea județului, demers care a blocat promovarea investiției în cadrul CNAIR.
Practic, în loc să valorifice un drum național pentru care exista deja un proiect matur de modernizare, Consiliul Județean propune ca acesta să fie trecut în administrarea județului, iar în locul lui CNAIR să preia un drum pentru care procedurile tehnice și administrative trebuie reluate aproape de la zero.
Scurtă istorie
Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, trebuie urmărit parcursul proiectului.
Pe 10 februarie 2023, după aproape 13 ani și în plin conflict ruso-ucrainean, se redeschide Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț – Diakivți. La redeschidere, Guvernul României a fost reprezentat de actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean (PNL), pe atunci șef al Cancelariei Prim-Ministrului, și de Irinel Ionel Scrioșteanu (PNL), secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – atunci și acum.
Traficul acceptat prin acest punct vamal a fost cel ușor, de până la 3,5 tone. În urma demersurilor făcute de președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina-Elena Federovici (PSD), pentru operaționalizarea cu adevărat a acestui punct de trecere a frontierei, Ministerul Transporturilor, condus atunci de social-democratul Sorin Grindeanu, a preluat, prin CNAIR, de la CJ Botoșani drumurile județene 298 și 291C care converg către vamă – pentru a le moderniza și a permite trecerea și camioanelor de marfă, reducând cozile de la Siret.
CNAIR nu a acceptat atunci preluarea întregului DJ291C, astfel că operațiunea a fost împărțită în două etape. A fost preluat inițial, prin HG 189 din 01.03.2023, doar DJ 298 și un sector de 5,3 kilometri din DJ291C – cel care asigură conexiunea dintre DN29A, Dorohoi – Darabani, și punctul de trecere a frontierei – transformat astfel în DN29F.
Ulterior, în urma demersurilor CJ Botoșani, Ministerul Transporturilor, prin HG 768 din 24.08.2023, se angaja să preia și sectorul din DJ291C care leagă municipiul Dorohoi de Vama Racovăț, condiționat însă de modernizarea primului drum preluat și predarea lui către autoritatea județeană.
Modernizarea acestor sectoare de drum era prevăzută în „Memorandumul pentru stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de transport rutier din zona vămilor cu Ucraina și Republica Moldova”, aprobat de Guvernul României în septembrie 2022, cu investiții estimate la aproximativ 14 milioane de euro.
Studiul de fezabilitate, realizat de DRDP Iași
Pe 19 aprilie 2024, DRDP Iași semnează contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate „Măsuri de eficientizare a activității de transport rutier în zona Vămii Racovăț”, în valoare de 790.000 de lei fără TVA, cu Like Consulting, și dă ordinul de începere pe 27 mai 2024.
Studiul de fezabilitate, comandat de structura regională a CNAIR, realizat și avizat tehnic de DRDP Iași, estima o valoare a investiției la aproximativ 89,3 milioane de lei, echivalentul a circa 18 milioane de euro. Cu alte cuvinte, după ani de demersuri administrative, proiectul ajunsese într-un punct în care putea intra în circuitul de promovare și finanțare al unei investiții de infrastructură rutieră națională, documentația fiind înaintată la CNAIR pentru a-și urma cursul firesc de analiză și avizare.
Intră însă în joc Valeriu Iftime
Așadar, județul Botoșani avea perspectiva modernizării unui nou sector de drum național. Doar că Valeriu Iftime (PNL), președintele CJ Botoșani, a blocat-o solicitând DRDP Iași, prin adresa 6.403/01.04.2026, declasarea DN29F din categoria drumurilor de interes național și încadrarea în categoria drumurilor de interes județean, precum și demararea procedurilor legale în vederea preluării DJ291C în cadrul drumurilor naționale.
Prin aceeași adresă, Iftime cere și ca DJ291C – un sector fără studiu de fezabilitate, fără avize, fără finanțare pregătită – să fie preluat ca drum național în schimbul celui declasat. Practic, Iftime propune renunțarea la un drum național pentru care există deja studiu de fezabilitate, avize și o investiție estimată la 18 milioane de euro, în schimbul unui drum județean pentru care întreaga procedură trebuie reluată aproape de la zero.
CNAIR, prin răspunsul nr. 55.947 din 27 aprilie, transmite, însă, că declasarea DN29F se poate realiza doar după adoptarea unei hotărâri a Consiliului Județean, însoțită de avizul de legalitate semnat de prefectul județului, documente necesare inițierii unei Hotărâri de Guvern privind trecerea drumului din domeniul public al statului în domeniul public al județului.
Ce înseamnă, de fapt, declasarea
Prin solicitarea declasării DN29F și a preluării acestuia de către Consiliul Județean, situația se schimbă radical. Drumul nu mai este al Ministerului Transporturilor, iar responsabilitatea pentru modernizarea lui revine Consiliului Județean. Din păcate, odată cu drumul nu se transferă automat și sursa de finanțare a investiției.
Cele aproximativ 18 milioane de euro reprezentau o oportunitate concretă de finanțare, construită în jurul unui proiect matur și al unui drum aflat în administrarea CNAIR. Contextul nu era unul oarecare: DN29F asigură conectivitatea cu Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț, iar modernizarea lui a fost gândită tocmai pentru eficientizarea transportului rutier către frontiera cu Ucraina, în condițiile în care războiul a transformat infrastructura de transport din zona de frontieră într-o prioritate strategică pentru România. Statutul de drum național nu era, deci, un simplu detaliu administrativ, ci menținea investiția în zona de responsabilitate a Guvernului, a Ministerului Transporturilor și a CNAIR, acolo unde putea fi identificată și asigurată o finanțare națională.
Dacă procedura de declasare va fi dusă până la capăt, Consiliul Județean va trebui să găsească propria rețetă financiară pentru o investiție estimată la aproape 18 milioane de euro, riscând să piardă un proiect deja pregătit tehnic, construit în jurul unei investiții naționale, tocmai într-un moment în care infrastructura către frontiera cu Ucraina reprezintă o prioritate strategică pentru statul român.
Modernizarea drumurilor din județul Botoșani, în special a celor care asigură legătura cu frontiera ucraineană, ar trebui să fie o prioritate pentru orice administrație. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre un proiect de aproximativ 18 milioane de euro, pentru care documentația tehnică fusese deja realizată și avizată. Din păcate însă, Consiliul Județean Botoșani, condus de Valeriu Iftime, a ales un alt drum: a solicitat declasarea DN29F și trecerea lui în administrarea județului, demers care a blocat promovarea investiției în cadrul CNAIR.
Iftime este doar cu numele președinte al CJ Botoșani, în rest el acționează ca un om de afaceri fără cunoștințe privind administrația locală și procedurile investiționale în sectorul public. Mai mult, suntem siguri că pe el îl doare în cot de aceste două drumuri, solicitând declasarea tocmai pentru că inițiativa a aparținut PSD-ului. în concret doamnei Federovici.Nu mă dau în vânt pentru PSD, însă această ,,problemuță mare” este blocată cu bună știință de către Valeriu Iftime. Iată de ce credem că domnia sa ar trebui să-și dea demisia din funcția de președinte și să-și vadă de afacerile sale.