Tribunalul Botoșani se alătură magistraților din întreaga țară împotriva legii salarizării. „Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor”

Președinții tribunalelor din România avertizează că noua lege a salarizării unitare ar putea provoca dezechilibre majore în sistemul de justiție și ar afecta grav veniturile magistraților. Într-un mesaj semnat de reprezentanți ai 50 de tribunale din țară, printre care și Tribunalul Botoșani, judecătorii susțin că proiectul de lege generează situații „absurde”, în care un magistrat promovat ar putea ajunge să câștige mai puțin decât înainte.

Tribunalul Botoșani se solidarizează cu pozițiile exprimate de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrații spun că textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă.

Poziția transmisă de Președinții Tribunalelor din România, referitor la proiectul legii salarizării:

„- Nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.

– Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici.

– Corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis.

Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici, etc), şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat tot felul de excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele.

Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale.

Președinții Tribunalelor din România respingem strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atragem atenţia public că nu mai suntem dispuşi să acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”.