Medic de la Maternitatea Botoșani: Medicul de gardă nu poate fi responsabil pentru deciziile luate în afara spitalului

Urgențele obstetricale reprezintă responsabilitatea medicului de gardă, dar aceasta începe doar în momentul prezentării pacientei în spital, potrivit medicului de la Maternitatea Botoșani, Dorin Scladan. Garda nu reprezintă o plasă de siguranță pentru deciziile luate în cabinetele private, iar medicii din spital au obligația de a reevalua cazul și de a proteja mama și fătul, indiferent de promisiunile anterioare, precizează medicul.

„Sunt de acord că urgențele obstetricale sunt responsabilitatea medicului de gardă. Asta este esența gărzii: să evaluăm, să intervenim, să protejăm mama și fătul atunci când apare o situatie acută”, afirmă dr. Dorin Scladan.

Totuși, această datorie medicală critică vine cu limite profesionale și legale foarte clare, care separă urgența reală de riscurile transferate nejustificat din sistemul privat, spune acesta.  Conduita medicală din sala de nașteri nu poate fi dictată de promisiuni făcute în afara spitalului.

Dr. Scladan subliniază că „responsabilitatea medicului de gardă începe în momentul prezentării pacientei în spital și se raportează la starea medicală concretă de atunci, nu la promisiuni, recomandări sau strategii stabilite anterior în cabinetul privat al altui medic”.

O mare problemă apare atunci când medicii din spital sunt puși în fața unor fapte împlinite, generate de sfaturi medicale chestionabile acordate la distanță.

„Una este să preiei o urgență reală, apărută imprevizibil, și alta este să fii pus în fața unei situații potențial riscante, construită printr-o recomandare discutabilă: »stați acasă până se declanșează travaliul«, inclusiv în contexte precum sarcină suprapurtată, uter cicatricial, contracții sistematizate sau risc obstetrical crescut”, explică medicul.

În momentul în care o pacientă are nevoie de asistență medicală de urgență, medicul de tură nu trebuie să valideze orbește deciziile altora, ci să acționeze în interesul vital al pacienților.

„În astfel de cazuri, medicul de gardă nu este doar »cel care trebuie să rezolve«, indiferent ce s-a recomandat anterior. Medicul de gardă are obligația să reevalueze cazul, să decidă medical corect și, dacă este necesar, să schimbe complet conduita, chiar dacă pacienta a fost sfătuită altfel”, atrage atenția dr. Dorin Scladan.

Spitalul public și liniile de gardă nu pot funcționa ca un paravan pentru gestionarea defectuoasă a unor cazuri din segmentul privat.

„Trebuie să fim corecți și cu pacientele, dar și cu medicii. Garda nu este o plasă de siguranță pentru orice decizie luată în afara spitalului. Este un serviciu medical de urgență, cu responsabilitate majoră, nu un mecanism prin care consecințele unor recomandări discutabile sunt transferate automat asupra medicului aflat întâmplător de gardă”, a precizat Scladan.

Acesta dă de înțeles că obstetrica modernă se bazează pe protocoale stricte, nu pe dorințe nerealiste sau pe prelungirea riscantă a termenului nașterii.

„Iar în obstetrică, lucrurile nu se judecă simplist. Nu suntem elefanți, cu gestație de 22 de luni, și nici sarcina nu poate fi împinsă la nesfârșit doar pentru a aștepta »momentul natural« în orice condiții. Există limite medicale, există riscuri, există indicații clare și există responsabilitate”, punctează medicul.

Medicul face un apel la etică și profesionalism.

„Da, medicul de gardă răspunde pentru urgența pe care o preia; dar nu poate fi făcut responsabil pentru recomandări anterioare, discutabile sau riscante, venite din afara spitalului. Pacienta trebuie informată corect, iar decizia medicală trebuie să țină cont de siguranța mamei și a copilului, nu de confortul, promisiunile sau strategia de imagine a cuiva.”, precizează acesta.