FOTO & VIDEO Biserica armenească, un pilon al identității botoșănene se prăbușește, măcinată de vremuri

În municipiul Botoșani, locul cu o densitate culturală remarcată de întreaga țară și chiar de străini, se înalță un ansamblu care depășește granițele unei simple funcțiuni religioase. Este vorba despre Ansamblul arhitectonic Biserica Armeană „Sfânta Treime”. Considerat unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură urbană din România, acest complex reprezintă nu doar un punct de reper pe harta Ministerului Culturii, ci și o mărturie vie a continuității și rafinamentului comunității armene. Pe vremuri, aici era o mănăstire de călugări. Astăzi, locul are nevoie urgentă de reparații. Acoperișul a fost pur și simplu bombardat de povara vremii.

Recunoașterea oficială a valorii acestui loc este confirmată de includerea sa pe lista monumentelor istorice cu patru obiective distincte, toate situate pe strada Armeană la numărul 15: ansamblul propriu-zis, Biserica „Sfânta Treime”, a cărei formă actuală de piatră datează de la finele secolului al XVIII-lea, turnul clopotniță, zidul de incintă, care delimitează și protejează acest univers spiritual de peste 4.900 mp.

Deși structura pe care o admirăm astăzi a fost finalizată în 1795, istoria sacră a locului coboară mult mai adânc în timp, fiind contemporană cu faimoasele biserici domnești Sfântul Gheorghe și Uspenia.

Totul a început în 1560, sub ctitoria baronului Agacea Grigorcea, când pe acest teren a fost ridicată o mănăstire armeană din lemn cu hramul Sfântului Axentie. Continuitatea este cuvântul de ordine: în 1655, lăcașul este reconstruit sub numele de „Nor-Jam” (Biserica Nouă), primind hramul Sfintei Treimi. Această succesiune de construcții demonstrează importanța vitală a acestui punct pentru armenii din regiune, un nod de spiritualitate care a supraviețuit secolelor.

Actuala biserică de piatră, sfințită în 1797, este opera devotamentului lui Anton Heulianț, a cărui memorie este păstrată chiar în incinta lăcașului. Valoarea estetică a edificiului nu a trecut neobservată de marii cercetători ai artei românești. Gheorghe Balș, în studiile sale de referință din 1925, nu ezita să o descrie drept „una dintre cele mai frumoase biserici din Moldova”, subliniind eleganța proporțiilor și armonia detaliilor care o fac unică.

Amplasarea sa, la doar câteva sute de metri de centrul administrativ al orașului, oferă o particularitate urbanistică rară. Ansamblul „Sfânta Treime” nu este doar un monument al armenilor, ci un pilon al identității botoșănene. Din păcate, însă, timpul și-a pus amprenta pentru acest lăcaș unic.

„Aceasta este a doua biserică a comunității armene din Botoșani, o biserică din secolul XVII, care, din păcate, în anul 1991,  s-a prăbușit una din turlele sale. De-a lungul timpului am avut  fel de fel de intervenții, în sensul că am realizat un acoperiș pentru protecție, am fost beneficiarii unei subvenții din partea Secretariatului de stat pentru culte prin care am realizat  un proiect de reabilitare a întregului ansamblu, adică biserică, turn și zid de incintă, dar din păcate comunitatea noastră este destul de mică și nu am reușit să găsim o finanțare  care să ne poată permite reabilitarea ei”, a declarat Cristian Lazarovici, președintele Uniunii Armenilor din Botoșani.

Potrivit acestuia, singura soluție pentru reabilitarea acestui așezământ ar putea fi prin obținerea unor fonduri guvernamentale sau europene.