Un botoșănean a transformat doliul într-o motivație. Fiul a continuat drumul tatălui fără ajutorul fondurilor europene

La Lișmănița, pământul nu primește doar semințe, ci și o doză uriașă de perseverență. Aici, familia Hrimiuc a demonstrat că o afacere agricolă de succes nu are nevoie neapărat de mirajul fondurilor europene sau de strategii corporatiste, ci de ceva mult mai rar în ziua de azi: răbdare și continuitate.

Povestea fermei este una despre responsabilitatea asumată devreme. După pierderea tatălui său, Alin Hrimiuc a preluat frâiele exploatației, transformând doliul în motivație. Alături de soția sa, Denisa Sefora, a ales calea grea, dar sigură – cea a creșterii organice.

„Am pornit de la utilaje vechi, un tractor românesc și un Belarus,” povestește, pentru Lumea Satului, familia.

Astăzi, vechiul tractor românesc este încă păstrat cu sfințenie în curte, ca un simbol al începuturilor modeste, chiar dacă parcul auto s-a modernizat cu utilaje John Deere și o combină New Holland, achiziționate prin leasing. Decizia de a nu accesa fonduri europene a fost una pragmatică. Birocrația stufoasă și lipsa de garanții i-au determinat să se bazeze pe propriile forțe și pe credite calculate, preferând un progres mai lent, dar care să nu le pericliteze liniștea familiei.

Ferma Hrimiuc nu este doar o suprafață de teren, ci un ecosistem. Cele 170 de hectare sunt lucrate diversificat – de la floarea-soarelui și porumb, până la grâu, ovăz și lucernă. Această diversitate nu este întâmplătoare; ea susține cealaltă componentă a fermei: creșterea bovinelor pentru carne. Cele 16 capete de animale închid cercul sustenabilității, transformând recolta de pe câmp în plusvaloare.

Munca este una brută și onestă. Alin este cel care înfruntă capriciile vremii la volanul utilajelor, în timp ce Denisa vede în această trudă un stil de viață, nu doar o sursă de venit.

Anul agricol curent a fost, ca de obicei, o „loterie”. Deși ploile au ajutat culturile să crească înalte, umiditatea a scăzut prețul porumbului, punând presiune pe micii producători. Totuși, familia Hrimiuc nu se declară învinsă. Mesajul lor pentru tinerii care vor să le calce pe urme este clar: agricultura necesită studii solide și un spirit de sacrificiu imens.

Într-o lume a vitezei, la Lișmănița se cultivă ceva ce nu se găsește în supermarket: stabilitatea. Prin investiții prudente și un respect profund pentru pământ, familia Hrimiuc dovedește că agricultura durabilă se face cu mâinile murdare de țărână și cu inima împăcată.