România se află în fața unei provocări majore privind organizarea și funcționarea administrației publice locale. În pofida transformărilor economice, sociale și demografice profunde din ultimele decenii, structura administrativ-teritorială a țării a rămas în esență aceeași ca în anul 1968, când a fost concepută pentru a răspunde unei realități economice și sociale complet diferite de cea actuală.
În prezent, acest model administrativ se confruntă cu limite evidente, iar în numeroase cazuri nu mai reușește să susțină dezvoltarea locală și furnizarea eficientă a serviciilor publice.
În acest context, reorganizarea administrativ-teritorială, inclusiv prin comasarea unor unități administrativ-teritoriale (UAT), devine o temă inevitabilă a dezbaterii publice. O astfel de reformă nu trebuie confundată cu măsuri punctuale de reducere a cheltuielilor sau cu concedieri în sectorul public, ci presupune o regândire structurală a modului în care este organizată administrația locală.
Reforma reală a administrației înseamnă crearea unor unități administrative viabile, capabile să gestioneze eficient resursele publice, să ofere servicii de calitate cetățenilor și să susțină dezvoltarea economică locală.
În acest context, BotoșaniNews propune o dezbatere privind modul în care s-ar putea comasa comunele și orașele din județ pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere administrativ. Este doar o variantă, poate nu cea mai bună, dar reprezintă un punct de plecare pentru discuțiile privind reorganizarea administrativă a județului.
Dezbaterea trebuie însă privită în primul rând ca o inițiativă care pornește din societatea civilă și din spațiul public local nu ca un demers politic. Este evident că administrația publică se intersectează inevitabil cu politica și că o eventuală reformă are nevoie de susținere politică pentru a deveni realitate. În același timp, pentru ca discuția să rămână credibilă și relevantă, ea nu trebuie transformată într-o temă confiscată de interesele unui partid sau altul.
Modelul de comasare a unităților administrativ-teritoriale, pe care-l vom face public mâine dimineață, la ora 7:00, este gândit astfel încât noile comune și orașe să îndeplinească criterii minimale de populație, dar și premisele dezvoltării pe termen mediu și lung.
În noua organizare administrativă pe care o propunem, județul ar avea:
Propunerea prezentată de BotoșaniNews nu reprezintă o soluție definitivă și nici un proiect administrativ oficial, ci un exercițiu de analiză și un punct de plecare pentru o discuție serioasă despre viitorul administrativ al județului. Ea pleacă de la următoarele realități:
Datele recensământului din 2021 arată că două comune din județ – Adășeni și Dimăcheni – au o populație sub pragul minim legal de 1.500 de locuitori, necesar pentru existența unei comune. Alte 14 comune au sub 2.000 de locuitori, iar aproximativ 30 de comune nu depășesc 3.000 de locuitori. În total, 61 de unități administrativ-teritoriale din județ au sub 5.000 de locuitori.
Situația este similară și în mediul urban. Trei dintre orașele județului nu ating pragul minim legal de 10.000 de locuitori:
În același timp, municipiul Dorohoi nu atinge pragul de 40.000 de locuitori necesar pentru menținerea statutului de municipiu, iar municipiul Botoșani, reședința de județ, a coborât sub pragul de 100.000 de locuitori.
Nu mai puțin de 52 de unități administrativ-teritoriale din județ nu reușesc să își acopere nici măcar cheltuielile de personal din veniturile proprii, iar 45 sunt considerate neviabile din punct de vedere fiscal, fiind dependente de transferurile de la bugetul central.
Această dependență reduce semnificativ autonomia locală și transformă multe administrații locale în structuri administrative care funcționează aproape exclusiv pe baza resurselor redistribuite de la nivel central sau județean.
Situația este îngrijorătoare și dacă analizăm reprezentativitatea primarilor care conduc aceste unități administrativ-teritoriale.
• 62% dintre primarii botoșăneni au fost aleși cu mai puțin de 1.000 de voturi
• Șase dintre ei au obținut chiar sub 500 de voturi:
- Blândești – 320 voturi
- Adășeni – 334 voturi
- Viișoara – 338 voturi
- Lozna – 401 voturi
- Manoleasa – 476 voturi
- Ripiceni – 485 voturi
• În 26 de comune și un oraș, primarul a fost ales cu între 1.000 și 1.500 de voturi
• Un singur primar de comună a fost ales în 2024 cu peste 1.500 de voturi – cel din comuna Mihai Eminescu. La alegerile parțiale organizate anul trecut, noul primar a fost ales însă cu doar 1.330 de voturi.
În aceste condiții, discuția privind reforma administrativă începe să capete tot mai mult sens.
Mâine dimineață, la ora 7:00, BotoșaniNews va prezenta cum ar arăta noua hartă administrativă a județului Botoșani după comasarea comunelor și orașelor.
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
