Scandalul matusii Tamara, declansat in momentul verificarii averii familiei fostului premier Adrian Nastase, a dus pina la urma la nasterea unei noi institutii – Agentia Nationala de Integritate (ANI) – care va verifica averile demnitarilor sau ale celor care detin functii publice. Potrivit proiectului de lege, ANI va functiona ca institutie indepedenta si va fi condusa de un presedinte si un vicepresedinte, desemnati in urma unui concurs si numiti in functie prin decret prezidential. In principal, agentia va trebui sa se ocupe de controlul averilor si de verificarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. Noua institutie va trebui sa monitorizeze declaratiile de avere si de interese ale alesilor si va putea constata caracterul nejustificat al averii sau al unei parti a acesteia, va putea dispune clasarea cauzelor cu acest obiect atunci cind se constata ca la mijloc nu a fost vorba de o incalcare a legii. Initierea cercetarilor se va putea face prin autosesizare sau la sesizarea unei persoane fizice sau juridice, iar in termen de 60 de zile de la declansarea cercetarilor preliminare institutia va trebui sa prezinte concluzii privind continuarea anchetei sau clasarea cauzei. In timpul procedurilor de verificare, audierile vor fi inregistrate in format audio-video, una dintre copii fiind pusa la dispoztia celor controlati. Pentru a finaliza cercetarile, inspectorii ANI vor avea acces la toata gama de informatii, atit la datele bancare, cit si la dosarele clasificate. Totusi, accesul va fi acordat numai dupa ce se va dispune inceperea procedurii de verificare a averii. Pe baza unei solicitari scrise, proprietarii informatiilor vor trebui sa ofere inspectorilor, in termen de maxim 10 zile, toate datele solicitate. Cei care vor refuza, vor fi amendati cu cite 200 de lei noi pentru fiecare zi de intirziere. In plus, inspectorii ANI vor putea evalua averea unui demnitar prin "cercetare locala", procedura asemanatoare cu perchezitia, dar care nu va mai avea nevoie de autorizatie.
Amenzi pentru nedeclararea bunurilor
O alta noutate introdusa de aceasta lege este mentinerea pe Internet a declaratiilor demnitarilor cel putin cinci ani, interval in care averea va putea fi verificata, chiar si daca mandatul demnitarului a expirat intre timp. De asemenea, demnitarul are obligatia ca, in 15 zile de la instalarea oficiala in functie, sa depuna declaratie de avere, in caz contrar riscind o amenda intre 100 si 500 de lei noi si declansarea procedurii de verificare a averii. "Daca persoana supusa controlului averii este casatorita, controlul se extinde si asupra bunurilor proprii ale sotului", se precizeaza in proiectul de lege. Daca se constata ca o parte din avere nu poate fi justificata, inspectorul ANI va intocmi o nota de constatare, care va fi inaintata atit institutiei in care lucreaza demnitarul verificat cit si Parchetului compotent sa solutioneze astfel de cauze. Daca demnitarul va fi eliberat din functie, acesta nu va mai putea ocupa, timp de trei ani, functii similare. "In prezent, procedura privind controlul averii demnitarilor este extrem de greoaie. Trebuie sesizata mai intii comisia de pe linga Curtea de Apel si abia cind exista indicii temeinice, e sesizata si instanta care trece efectiv la controlul averii. De aceea infiintarea acestei agentii este extrem de necesara", a spus Cristian Popovici, prim-procuror al Parchetului de pe linga Tribunalul Botosani, care a adaugat ca ramine de vazut ce pirghii vor avea la indemina inspectorii pentru ca activitatea noii institutii sa fie eficienta. Cert e ca in prezent nu exisa nici o institutie care sa verifice macar daca fiecare demnitar, ales local sau functionar public depune sau nu declaratia de avere la termenul prevazut de lege. Mai mult, au existat si situatii in care presa a prezentat mai multe averi dubioase dar in care nu s-au declansat nici macar procedurile de verificare si asta pentru ca membrii comisiei de control nu se pot autosesiza. Proiectul de lege va fi inaintat spre dezbatere Parlamentului, iar, daca nu va fi aprobat, Guvernul isi va asuma raspunderea in fata alesilor. Si asta pentru ca, potrivit calendarului negociat cu Uniunea Europeana, legea ar trebui adoptata, indiferent sub ce forma, pina la urmatorul raport de tara.
Politisti imbogatiti cinstit
Pina in prezent, mai multi botosaneni au fost supusi procedurilor privind controlul averilor. Cel care a deschis seria este fostul prefect Alexandru Simionovici, implicat in scandalul "Afacerii buletinelor de vot ". Au urmat mai apoi comisarul Dumitru Zmau, de la Serviciul Politiei Rutiere precum si alti trei politisti. Lor li s-a adaugat fostul sef al Inspectoratului Judetean de Politie, comisarul sef (r) Costica Holca. In nici unul dintre aceste cazuri, insa, instanta de judecata nu a ajuns la concluzia ca bunurile dobindite de acestia ar fi fost obtinute prin proceduri ilicite. Cel care inchide seria e actualul presedinte al Consiliului Judetean, Constantin Contac, in cazul caruia procurorii botosaneni au sesizat Directia Nationala Anticoruptie pe motiv ca acesta ar fi omis sa declare o parte din veniturile financiare obtinute in 2004 pentru a ascunde o posibila situatie de incompatibilitate. Cazul e in curs de solutionare
 |
 |
